INVESTITIE IN ROMANIA, FACILITATI GENERALE

Nu de mult scriam: " În pragul aderării la Uniunea Europeană dezvoltarea economică și socială a României este susținută de numeroase fonduri nerambursabile. Pe lângă facilitățile oferite la nivel central, autoritățile locale pot oferi o serie de avantaje și facilități adiționale. O altă sursă de finanțare o reprezintă fondurile de preaderare ale Uniunii Europene."--

Acest paragraf este de domeniul trecutului, Romania este deja in Uniunea Europeana, se schimba doar sursa de finantare, nu vor fi fondurile de preaderare ci fondurile structurale.

Cele mai semnificative forme de facilități și de stimulente sunt:
 Cota unică de impozitare de 16%.
 Subvenționarea salariilor în cazul angajării șomerilor, tinerilor absolvenți și a persoanelor cu handicap. Mărimea subvenției poate ajunge la 150 % din salariul minim pe economie și poate fi obținută pe o perioadă de cel mult 12 luni.
 Facilități acordate pentru formarea și recalificarea forței de muncă.
 Stimulente și facilități adiționale pentru promovarea investițiilor directe cu influență semnificativă asupra economiei:
 posibilitatea de a utiliza amortizarea accelerată;
 raportarea pierderilor fiscale pe parcursul următorilor cinci ani din profitul impozabil.
 Fonduri nerambursabile autohtone și cele oferite de Uniunea Europeană (de ex. pentru investiții infrastructurale, pentru dezvoltări inovative).


FACILITATI PARTICULARE
Posibilitatea ocupării imediate a parcelelor de teren, în suprafată variabilă, functie de necesitătile acestora;

Asigurarea întregii infrastructuri suport pentru activităti industriale (căi de acces, alimentare cu apă, energie electrică, gaz natural, canalizare si telecomunicatie) la limita zonei industriale;

Pretul utilitătilor va fi cel stabilit de către furnizorii acestora;



Facilităti fiscale:
- scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului;

- scutiri la impozit pe teren si impozite pe cladire pentru imobilele și terenurile aflate în incinta parcului




DE CE SA ALEGEM ROMANIA – JUDETUL MURES
Aici puteti downloada acest file


PROFILUL TARII – ORASULUI

INFORMATII GENERALE

Romania este situata in Sud - Estul Europei, in Nordul Peninsulei Balcanice, in interiorul si exteriorul arcului Carpatic in bazinul de Jos al Dunarii pe litoralul de est al Marii Negre.

Denumire Oficiala: ROMANIA
Forma de Guvernamant: Republica
Parlament: Bicameral: Camera Deputatilor si Senat
Steagul tarii: tricolor, culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare: albastru, galben, rosu.
Stema Romaniei: Vulturul de aur cruciat tinand in ghiare un sceptru si o sabie, simbol al provinciilor istorice Valahia, Moldova, Transilvania, Banat, Dobrogea.

Pozitie: Sud – Estul Europei
Vecini: Bulgaria, Serbia si Muntenegru, Ungaria, Moldova, Ucraina,
Suprafata Totala: 238.391 km patrati (locul 12 in Europa si 81 in lume)

Limba Oficiala: Romana
Timp: GMT+2h
Moneda: Leu

Capitala: Bucuresti
Impartire Administrativa: 41 judete, 265 orase, 2686 comune.
Principalele Orase: Iasi; Constanta; Cluj-Napoca; Timisoara; Galati; Craiova; Brasov; Ploiesti; Braila.

Aeroporturi: Bucuresti-Otopeni, Bucuresti-Baneasa, Constanta, Timisoara, Bacau, Baia Mare, Caransebes, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Iasi, Oradea, Satu Mare, Târgu Mures, Tulcea, Suceava, Arad, Sibiu.

Populatie: 21.794.793 (Iulie 2002), 93,9 locuitori/m2

Religia: Ortodoxi 86,8%
Greco-Catolici 1%
Romano-Catolici 5%
Reformati 3,5%
Altele 3,7%

ECONOMIE

MU 2000 2001 2002 2003 2004
CRESTEREA ECONOMICA SI FACTORII ASOCIATI
Ritmul de crestere al PIB % 2.1 5.7 5 4.9 8.3
Ritmul de crestere al productiei industriale % 7.1 8.4 6 3.1 4.3
Consumul final % 1.4 6.3 2.4 6.9 10.2
Formarea bruta de capital fix % 5.5 10.1 8.2 9.2 10.1
COMERTUL SI INVESTITIILE
Exporturi FOB mil Euro 11273 12722 14675 15614 18935
Importuri FOB mil Euro 13140 16045 17427 19569 24258
Balanta comerciala mil Euro -1867 -3323 -2752 -3995 -5323
Investitii straine directe mil Euro 1147 1294 1212 1946 4098
Deficitul de cont curent mil Euro -1494 -2488 -1623 -3060 -4402
Investitiile straine directe cumulat mil Euro 6966 8656 8516 10072 13193
INFLATIA
IPC(sfarsitul anului) % 40.7 30.3 17.8 14.1 9.3
IPC(medie) % 45.7 34.5 22.5 15.3 11.9
FORTA DE MUNCA
Populatia ocupata mii pers . 8629 8563 8329 8660** 8690**
Someri mii pers . 2492 2606 2744 - -
Rata somajului % 10.5 8.8 8.4 7.4 6.2
RATA DE SCHIMB
ROL/USD (sfarsitul anului) - 25926 31597 33500 32595 29067
ROL/USD (medie) - 21693 29061 33055 33200 32637
ROL/EURO (sfarsitul anului) - 24118 27881 34919 41117 39663
ROL/EURO (medie) - 19956 26027 31255 37556 40532

Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Insitutul National de Statistica
* 2004 - date provizorii
** Sursa: Comisia Nationala de Prognoza

Istoria
Romania este situata in centrul Europei, in partea de nord a Peninsulei Balcanice, si teritoriul sau este marcat de Muntii Carpati, Dunare si Marea Neagra. Avand un climat temperat si un mediu natural diversificat, care este foarte favorabil vietii, teritoriul romanesc a fost locuit inca din cele mai vechi timpuri. Cercetarile facute de arheologii romani la Bugiulesti, Tinutul Valcei, a dus la descoperirea unor relicve umane, datand de la inceputul Paleoliticului Inferior (aprox. 2 milioane de ani inainte de Hristos). Aceste vestigii sunt dintre cele mai vechi din Europa, scotand la iveala perioada in care omul, un humanoid, de fapt, parcurgea, fizic si spiritual, etapele depasirii statutului sau de animal. O populatie umana mai densa (Omul de Neanderthal), a trait aprox. 100.000 de ani in urma; dar, relativ stabila populatie, nu a fost descoperita decat incepand cu Neoliticul (cu 6000-5000 ani inainte de Hristos
La un moment dat, populatia de pe teritoriul actualei Romanii, a creat o remarcabila cultura, a carei dovada se regaseste in policromia ceramicii de Cucuteni (comparabile cu ceramica unor alte culturi europene importante, la vremea aceea, din Bazinul Mediteranei de Rasarit si a Orientului Mijlociu), precum si cultura statuetelor Hamangia (Ganditorul de la Hamangia este cunoscut astazi in intreaga lume).

Cultura
Cultura româneasca are etosul ei propriu, generat de cadrul geografic si istoric al evolutiei sale. Curente apartinand unor arii si traditii culturale distincte s-au intrepatruns, simultan si succesiv, in acest context. Singurii credinciosi crestini ortodocsi printre popoare latine si singurulul popor latin in spatiul ortodox estic, românii au pastrat in mod tenace radacinile lor romane si au incercat din greu sa o armonizeze cu ortodoxismul, pentru a transforma "insularitatea" etnica intr-un dialog fecund cu celelalte culturi.
Inca de la primele forme de organizare de stat din secolul 18, cultura si civilizatia româna a cunoscut doua curente coexistente, care au alternat ori s-au intrepatruns: unul european si altul oriental. Relatia dintre ele a depins de regiune, de domeniul cultural specific (arhitectura este sfera de coexistenta si confluenta a ambelor curente, in timp ce pictura legata mai mult de canoanele religioase, s-a integrat in traditia bizantina), de epoca (in Moldova si Valahia domnia fanariota a fost o perioada de influenta orientala maxima, simtita mai ales in orase, in timp ce civilizatia si-a pastrat formele traditionale).
In 1508 domnitorul Radu cel Mare al Tarii Românesti a ordonat preotului Macarie de a tipari o carte de rugaciuni. Aceasta a fost prima carte tiparita in slavona pe teritoriul românesc. Limba româna a fost adoptata mai tarziu in literatura scrisa, prima carte fiind tiparita in 1544. In biserici si cancelarii scrisul in slavona a rezistat pana spre sfarsitul secolului 17.
O alta trasatura a culturii românesti este relatia speciala dintre folclor si literatura iluminista, determinata de doi factori. Primul, caracterul rural al comunitatilor românesti a intiparit o neobisnuita vitalitate culturii populare. A doua, pana in secolul 18, cultura educata era compusa in principal din lucrari istorice, juridice, morale si religioase si s-a dezvoltat in jurul curtilor domnesti si boieresti, ca si in manastiri. O personalitate deosebita a fost domnitorul Dimitrie Cantemir (1673-1723), membru al Academiei din Berlin, ale carui lucrari despre Imperiul Otoman si-au castigat faima mondiala. Creatiile folclorice (binecunoscuta in acest sens este Miorita, o balada simbolica despre supunerea in fata sortii a românilor) erau atat surse de inspiratie pentru creatorii culti cat si un model structural. Intr-o politica istorica plina de salturi, cele mai dinamice epoci din punct de vedere cultural au fost cele caracterizate de stabilitate cand treptele erau atinse sau chiar unele sarite, cand s-a observat o sincronizare cu cultura europeana contemporana. Acest lucru sta marturie pentru anii de dinaintea si de dupa abolirea domniilor fanariote cand, intr-un context istoric favorabil, românii au ales modul de viata vestic, in special cel francez, lucru urmarit constant si cu un ritm fantastic de rapid.
Incepand cu sfarsitul secolului 18 si inceputul secolului 19, elita culturala a Principatelor Române, a studiat in Paris si franceza a devenit (si a ramas asa pana in regimul comunist) o limba foarte comuna. Rolul de modelator al culturii franceze (in special in domeniul idealului politic, administratie si legislatie) a fost paralel, incepand cu mijlocul secolului 19 pana in timpul primului razboi mondial, cu cultura germana, in particular in Moldova, unde erau multi intelectuali care au studiat la Berlin. In Transilvania si Banat, domnia habsburgica si prezenta sasilor si a svabilor in comunitatile locale a avut un rol important si constant in relatia cu lumea germana si nu numai la nivel cultural - principalele centre de educatie a elitei transilvanene erau Viena si Roma - dar si in viata de toate zilele. Influenta spatiului german s-a simtit in special in stiintele umane (poezie, filozofie, logica, filologie) si tehnice.
Perioada de schimbari radicale si modernizare a culturii românesti coincide cu perioda de creare a statului national, unirea Moldovei cu Tara Româneasca, in 1958. Identitatea nationala a fost astfel definita in relatia cu modelul european. Mai tarziu, cele cateva decade de pace din perioada interbelica, dupa definitivarea unirii românilor din 1918, au fost dedicate sincronizarii cu cultura europeana. In ambele procese, nelipsite de polemici, de confruntari intre conservatori si avocatii progresului, asimilarea culturii occidentale si capitalizarea traditiilor locale s-au dovedit a fi foarte benefice. Rezultatul a fost aparitia in literatura româna a celor mai mari clasici: Mihai Eminescu (1850-1889), Ion Luca Caragiale (1852-1912) si Ion Creanga (1837-1889). In perioada interbelica, cel mai graitor exemplu in acest sens este Constantin Brancusi (1876-1957), inovator al cuvantului sculptura prin imersiune in sursele primordiale ale creatiei folclorice. Viata culturala interbelica a fost plina de efervescenta. Personalitatea covarsitoare a istoricului Nicolae Iorga (1871-1940) a adus in dezbatere europeana atat istoriografia româna cat si istoria românilor. Definind identitatea colectiva prin relatia dintre traditional si curentele vest europene a fost un subiect fierbinte. Dezbaterile si polemicile au fost insotite de nume de renume ca Nae Ionescu (1890-1940), Mircea Vulcanescu (1904-1952) si Lucian Blaga (1895-1961) care a insistat pe componenta traditionala, si altii, ca Eugen Lovinescu (1881-1943) care a militat pentru abordarea europeana.
Dupa instaurarea comunismului liberatatea de creatie a fost constant restransa prin forme diferind in functie de etape: in incercarea de a construi noua identitate culturala pe bazele realismului socialist si a da legitimitate noii oranduiri prin rejectarea valorilor traditionale (perioda de sovietizare); relaxarea dogmatismului si a controlului ideologic in anii 60; presiunea de a impune un nationalism fatis in timpul celor doua decade de dictatura ceausista. Atitudinea puterii fata de omul de cultura a variat de a lungul timpului de la purificari si interdictii (la nivel de masa in anii 50) de a fi prinsi in capcana privilegiilor.
Ruptura dintre cultura oficiala si ce adevarata s-a marit in timpul dominatiei comuniste. Pe de o parte, impotriva intentiilor autoritatilor, au fost realizate lucrari de valoare ca un domeniu al adevarurilor morale si a adevaratul om de cultura a format obiectul culturii adevarate. Pe de alta parte, sloganurile diseminate la nivel national prin formele oficiale de cultura a ajutat la raspandirea unor viziuni simpliste, a pseudo-adevarurilor printre unele categorii sociale. Tensiunea dintre aceste doua directii exista inca si poate fi perceputa la nivelul societatii ca un intreg.
O alta consecinta a atitudinii comuniste fata de elite, in general, a fost aparitia, pentru prima data in istoria României, a unei diaspore adevarate incluzand mari personalitati a vietii stiintifice si culturale: George Emil Palade, premiul nobel in biologie; filozoful Stefan Lupascu; Mircea Eliade (1907-1986), renumitul istoric al religiilor; Eugen Ionescu (1909-1994), dramaturg al absurdului; Emil Cioran (1911-1996), "cel mai mare maestru al stilului in scrisul francez dupa Pascal"; Vintila Horia (1915-1992), un romancier care a pastrat spatiul românesc a o constanta in lucrarile sale.
Specific dominatiei comuniste in România a fost permanenta repudiere a membrilor diasporei, etichetati ca tradatori de tara. Astfel nici Mircea Eliade, nici Eugen Ionescu sau Emil Cioran, a caror lucrari s-au publicat in tara numai sporadic dupa 1960, nu si-au mai vazut locurile de nastere. Numai dupa 1989, procesul de recastigare a valorilor diasporei si de reintegrare a personalitatilor acestei in cultura tarii a putut fi inceput, un proces marcat la randul lui de tensiuni si neintelegeri. Caderea comunismului in 1989 a stimulat lumea culturala, dar trecerea la economia de piata si rigorile perioadei de tranzitie o pun fata in fata cu experiente grele.
Pe de o parte, eliminarea controlului politic al statului a adus mult visata libertate de creatie, dar odata cu aceasta cultura a incetat a fi subventionata si relatia cu societatea este guvernata de economia de piata, toate acestea stingerind o activitate culturala adecvata. Pe de alta parte, cultura, si in primul rand, literatura româna, trebuie sa faca fata competitiei izvorate din valul de cultura importata si cu o mutare a interesului populatiei catre alte zone ale discursului public (presa, televiziune). Cautarea de noi politici culturale pare a prevala acum, dincole de tensiunea implicata de chiar problemele creatiei insasi.


CLIMATUL DE AFACERI




RESURSE UMANE

Diferentele salariale intre angajatii apartinand diferitelor sectoare de activitate sunt valabile si in Romania. Institutul National de Statistica a prezentat recent un raport referitor la castigurile salariale medii brute din cursul lunii Mai 2005 in functie de clasificarea pe activitati conform CAEN.
Salariul lunar mediu / Industrie
MAI 2005

1 Euro - 36 337 ROL Salariul Net Salariul Brut Salariul Net Salariul Brut
EUR EUR ROL ROL
Agricultura 139 177 5.012.246 6.407.442
Industrie Prelucratoare 174 223 6.305.013 8.057.617
Industria Alimentara 154 198 5.585.697 7.157.789
Industria Textila 136 170 4.916.272 6.152.415
Industria Chimica 262 347 9.490.531 12.540.053
Industria producatoare de Masini si Echipamente 196 254 7.095.279 9.180.761
Industria Energetica 302 402 10.941.478 14.552.708
Constructii 165 214 5.961.083 7.729.517
Comert 160 208 5.780.730 7.534.373
Hoteluri si Restaurante 125 158 4.522.918 5.720.681
Transport Terestru 202 261 7.320.045 9.432.050
Transport Maritim 180 236 6.501.615 8.525.905
Transport Aerian 434 603 15.720.841 21.822.977
Telecomunicatii si Servicii Postale 319 428 11.536.855 15.468.777
Servicii de Intermediere Financiara 679 914 24.572.147 33.060.262
Educatie 217 292 7.836.202 10.548.603
Salariu Mediu 199 260 7.202.647 9.416.658
Datele lunare referitoare la castigurile salariale si numarul de angajati sunt obtinute pe un esantion reprezentativ alcatuit din 10500 unitati economice si sociale care acopera aproximativ 74% din totalul persoanelor angajate din economie.
Rezultatele arata ca angajatii care lucreaza in anumite sectoare, ca de exemplu intermediere financiara si transport aerian, obtin castigurile cele mai mari, in timp ce persoanele care lucreaza in agricultura, hoteluri si restaurante, industria alimentara si industria lemnului au cele mai mici venituri.
Pe de o parte s-a presupus ca exista o corelatie pozitiva intre marimea firmei, salariu si diferentele salariale intersectoriale. De exemplu, salariile din sectoarele dominate de firme mari sunt mai ridicate decat salariile din sectoarele in care majoritare sunt firmele mici.
Pe de alta parte exista explicatii care se refera doar partial la efectul datorat marimii firmelor asupra salariilor. Este cunoscut faptul ca anumite industrii anagajeaza personal cu calificare ridicata (financiar, transport aerian, telecomunicatii) si sunt intens capitalizate (deoarece utilizeaza echipamente de inalta tehnologie) in comparatie cu alte sectoare; prin urmare salariile oferite angajatilor lor sunt mai mari.
In final, unele industrii ofera conditii de munca mai grele (ex. mai riscante) si astfel trebuie sa plateasca salarii mai bune.



INVESTITII STRAINE DIRECTE

Investitii directe ale nerezidentilor in Romania
milioane EUR
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Total
7 luni
2004 135 110 253 196 186 410 183 1473
2005 89 107 169 120 466 531 314 1796
Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Balanta de Plati
Mai multe detalii: http://www.bnro.ro/def_en.htm; Publicatii – Buletine Lunare
Valoarea capitalului social subscris
milioane EUR
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Total
8 luni
2004* 183.9 170.5 33.0 93.6 99.5 16.23 313.0 86.5 996.2
2005** 132.6 129.4 59.6 138.0 262.4 153.7 667.5 33.1 1576.3
Sursa: Oficiul National al Registrului Comertului
*Buletinul nr. 80/2004
** Buletinul nr. 88/2005

Numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
2004* 579 664 923 782 829 827 890 869
2005** 772 953 1066 975 952 1074 129 105
Sursa: Oficiul National al Registrului Comertului

REGULI GENERALE IN VEDEREA INCEPERII UNEI AFACERI

INFIINTAREA DE SOCIETATI

Investitorii care aleg tara noastra pentru plasarea capitalului strain au o serie de posibilitati in ceea ce priveste forma juridica pe care o poate imbraca inevestitia pe care acestia o efectueaza. Conform legislatiei romane o persoana fizica sau juridical sau juridical poate face investitii in Romania sub o varietate de forme legale, de la societati cu raspundere limitata (SRL), societati pe actiuni (SA), la parteneriate filiale si reprezentante si alte sedii secundare.
Cadrul general privind infiintarea, functionarea, dizolvarea, fuziunea, divizarea si lichidarea societatilor comerciale este reglementat de Legea 31/1990 recent republicata si de OUG nr.76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor.



a) Formele de organizare a societatilor comerciale :
In Romania societatile comerciale se pot constitui in una din urmatoarele forme :
Societati cu raspundere limitata (SRL) : sunt cele mai des intalnite forme de organizare a activitatii comerciale in Romaniaa investitorilor romani si straini datorita :
- procedurile administrative de infiintare simplificate
- o mai mare flexibilitate in comparatie cu alte tipuri de societati comerciale
- minimum de capiatal prevazut de lege are un cuantum scazut
O societati cu raspundere limitata poate avea intre 1 si 50 de asociati si trebuie sa aiba un capital social de minimum 2000000 lei (ROL). Societatea cu raspundere limitata poate fi administrata de catre unul sau mai multi administratori de catatenie romana sau starina care pot avea puteri depline sau limitate. Legea Romana nu face distinctie intre socieatile romane cu capital stain si autohton.
Societati pe actiuni (SA) - in Romania numarul societatilor pe actiuni si atractivitatea lor pentru investitorii straini este in crestere sunt in crestere.
O societate pe actiuni este o intreprindere cu raspundere limitata, care presupune un minimum de 5 actionari. Nu exista limita maxima pentru numarul de actionari. Capitalul varsat trebuie sa fie de cel putin 30% din capitalul subscris (100% pentru contributii in natura) varsare urmand a fi efectuata in primele 12 luni de la constituire.
Societati in comandita simpla (SCS) si societatea in comandita pe actiuni (SCA)– asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar iar cei comanditari raspund in limita aportului lor.
Societatea in nume colectiv (SNC) – asociatii raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile societatii
Pentru toate tipurile de parteneriat (SCS), (SCA), (SNC), taxele si impozitele sunt aplicate la nivel de corporatie nu la nivel individual.
b) Procedura de inregistrare :
Procedura de inregistrare a fost a fost simplificata si modificata in August 2001 si Octombrie 2004.
Procedurile de inregistrare pentru societati pe actiuni si societati cu raspundere limitata sunt similare si presupu parcurgerea urmatoarelor etape :

1. Documentele constitutive trebuie sa fie redactate aprobate si semnarte de catre actionari
2. La constituire, capitalul social subscris, varsat de fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, daca prin lege nu se prevede altfelSocietatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.
3. Societatea se inregistreaza la registrul Comertului eliberandu-se un Certificat de Inregistrare. Acesta contine codul unic de inregistrare atribuit, valabil pentru Registrul Comertului si Organismele Financiare. Certificatul de Inregistrare contine si anexa cuprinzand autorizatiile de functionare. Societatea ia fiinta din punct de vedere juridic, avand dreptul sa isi inceapa si desfasoare activitatea din data inregistrarii la Registrul Comertului.
In conformitate cu Legea 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, in vederea eliberarii de catre biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal a certificatului de inregistrare continand codul unic de inregistrare sau, dupa caz, a certificatului de inscriere de mentiuni, solicitantul are obligatia sa depuna, o data cu cererea de inregistrare si actele doveditoare, declaratia-tip pe propria raspundere, semnata de asociati sau de administratori, din care sa rezulte, dupa caz, ca:

a) persoana juridica nu desfasoara, la sediul social sau la sediile secundare, activitatile declarate, o perioada de maximum 3 ani;
b) persoana juridica indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (P.S.I.), sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii, pentru activitatile precizate in declaratia-tip. claratiei
In conformitate cu Legea 359/2004 pivind organizarea si functionarea cazierului fiscal modificata si completata, in scopul prevenirii si combaterii evaziunii fiscale, precum si in scopul intaririi administrarii impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat se organizeaza cazierul fiscal al contribuabililor ca mijloc de evidenta si urmarire a disciplinei financiare a acestora.
Persoanele juridice straine si persoanele care nu sunt inregistrate fical nu au obligatia de a obtine un certificat fiscal. In acest caz. In acest caz o simpla declaratie notariala stipuland ca nu au datorii catre bugetul statului este suficienta pentru a nu mai fi nacesara obtinerea certificatului fiscal.
c) Sucursalele
Reprezinta dezmembraminte fara personalitatea juridica ale unei societati comerciale. Aceasta subunitate dispune de o anumita autonomie, in limitele stabilite de societatea mama.

- Regimul juridic al sucursalei se aplica oricarui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui, caruia societatea care il infiinteaza ii atribuie statut de sucursala.
- Procedura de inregistrare a sucursalelor sa va face urmandu-se aceleasi etape ca in cazul societatilor cu raspundere limitata si societatilor pe actiuni.
- Constituirea societatilor straine necesita urmatoarele documente :
- Dovada existentei companiei mama
- Decizia Consiliului Director de a stabili o sucursala in Romania, mentionand activitatile sucursalei, numind un Director General
Sucursalele trebiue sa fie conduse de un Manager General numit de Consiliul Director al companiei mama care va asigura reprezentare in relatiile cu tertii. Managerul General poate fi cetatean strain. Sucursalele isi pot desfasura activitatea numai in acelasi sector de activitate ca al companiei mama.
d) Reprezentantele
Reprezentantele sunt constituite si isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Decretului Lege nr.122/1990 privind privind autorizarea si functionarea in Romania a reprezentantelor societatilor comerciale si organizatiilor economice straine, completata si modificata.
Companiile straine si organizatiile economice straine pot infiinta reprezentante in Romania, fiind autorizate de Ministerul Economiei si Comertului. Prin autorizatia pentru functionare se vor stabili obiectul, conditiile de exercitare a activitatii, durata si sediul.
O sucursala nu se poate angaja in nici un contract in nume propriu dar poate desfasura una dintre urmatoarele activitati fara a fi susceptibila de a fi considerata ca avand sediu permanent:
a) folosirea unei instalatii numai in scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;
b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;
d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse in cadrul unor expozitii sau targuri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna dupa incheierea targului sau a expozitiei;
e) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;
f) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;
g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute la lit. a)-f), cu conditia ca intreaga activitate desfasurata in locul fix sa fie de natura preparatorie sau auxiliara.


DREPTUL LA PROPIETATE

Achizitionare imobiliare

Inainte de 1990, cea mai mare parte a terenurilor din Romania erau in proprietatea statului, detinute fie de intreprinderi de stat, fie de asa-numitele “cooperative agricole”. Persoanele fizice detineau doar o suprafata limitata de teren.
In prezent, persoanele fizice si juridice romane (inclusive societatile cu participare straina) pot achizitiona teren. Conform Constitutiei Romaniei, cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor in urmatoarele situatii:
> in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (prevazuta pentru 2007) sau
> conform unui tratat international la care Romania este parte si pe baza reciprocitatii sau
> prin mostenire.
Persoanele fizice sau juridice straine pot detine cladiri si/sau dreptul de a folosi terenul (pe baza unor acorduri de leasing, concesionare, etc.)
Entitatile juridice fara nationalitate romana (sediu in strainatate) nu pot detine teren in Romania. Societatile cu sediul in Romania pot detine teren chiar daca actionarii majoritari sunt straini.
Legislatia romaneasca solicita o autentificare notariala pentru orice contract de transferare a proprietatii unui teren situata in Romania. Autentificarea notariala este obligatorie pentru ca transferul de proprietate asupra terenului sa fie valabil. Pentru a asigura valabilitatea transferului de proprietate, transferul trebuie de asemenea inregistrat in Registrul Cadastral. La achizitionarea unei proprietati imobiliare e recomandabil sa se considere ca procedura de inregistrare a proprietatii a fost introdusa recent si, in consecinta, uneori este necesar sa se apeleze la asistenta specializata.
Persoanele fizice/juridice romanesti sau straine pot inchiria proprietati in Romania. In acest caz, este obligatorie plata impozitelor pe veniturile din proprietate (taxe de inchiriere), cu exceptia cazului detinatorului strain, cand impozitul va fi platit la bugetul de stat de catre platitorul de impozit, subiect al scutirii potentiale de Tratatul Dublei Impuneri. Conditiile de inchiriere pot fi liber negociate intre cele doua parti.
Concesionare

Legea 219/1998 Privind Regimul Concesiunilor, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta cadrul juridic si legal privind concesionarea.

Concesionarea se face in baza unui contract prin care o persoana, numita concedent, transmite pentru o perioada determinata, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, numita concesionar, care actioneaza pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente.
Contractul de concesionare se va incheia conform legislatiei romanesti, indiferent de nationalitatea sau cetatenia concesionarului, pe o durata ce nu depaseste 49 de ani. Durata concesiunii se stabileste in functie de perioada de amortizare a investitiilor ce urmeaza sa fie realizate de catre concesionar.


Obiectul concesiuni

Pot face obiectul unei concesiuni bunurile, activitatile sau serviciile publice din urmatoarele domenii: transporturile publice;
- autostrazile, podurile si tunelurile rutiere cu taxa de trecere;
- infrastructurile rutiere, feroviare, portuare si aeroportuare civile;
- constructia de hidrocentrale noi si exploatarea acestora, inclusiv a celor aflate in conservare;
- serviciile postale;
- spectrul de frecvente si retelele de transport si de distributie pentru telecomunicatii;
- activitatile economice legate de cursurile de ape naturale si artificiale, lucrarile de gospodarire a apelor aferente acestora, statiile si instalatiile de masuratori hidrologice, meteorologice si de calitate a apelor si amenajarile piscicole;
- terenurile proprietate publica, plajele, cheiurile si zonele libere;
- retelele de transport si de distributie a energiei electrice si termice;
- retelele de transport prin conducte si de distributie a petrolului si gazelor combustibile;
- retelele de transport si de distributie publica a apei potabile;
- exploatarea zacamintelor minerale si a substantelor solide si fluide;
- exploatarea surselor termale;
- resursele naturale ale zonei economice maritime si ale platoului continental;
- bazele sportive, locurile de recreere, institutiile profesioniste de spectacole;
- unitatile medico-sanitare, sectiile sau laboratoarele din structura acestora, precum si serviciile medicale auxiliare;
- activitatile economice legate de punerea in valoare a monumentelor si siturilor istorice;
- colectarea, depozitarea si valorificarea deseurilor;
- orice alte bunuri, activitati sau servicii publice care nu sunt interzise prin legi organice speciale.
Nu pot face obiectul concesiunii bunurile, activitatile sau serviciile publice in privinta carora nu exista autoritati de reglementare, ale caror avize sunt obligatorii in ceea ce priveste preturile sau tarifele practicate de concesionari.
Au calitatea de concedent, in numele statului, judetului, orasului sau comunei:
> ministerele sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru bunurile proprietate publica sau privata a statului ori pentru activitatile si serviciile publice de interes national;
> consiliile judetene, consiliile locale sau institutiile publice de interes local, pentru bunurile proprietate publica ori privata a judetului, orasului sau comunei ori pentru activitatile si serviciile publice de interes local.
Orice persoana fizica/juridica de drept privat, romana ori straina, poate avea calitatea de concesionar. Concesionarea unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public se realizeaza prin licitatie publica sau prin negociere directa.
Contractul de concesiune va fi incheiat in conformitate cu legea romana, indiferent de nationalitatea sau de cetatenia concesionarului, pentru o durata care nu va putea depasi 49 de ani, incepand de la data semnarii lui.
Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioada egala cu cel mult jumatate din durata sa initiala, prin simplul acord de vointa al partilor.
CONCURENTA

Legislatia care reglementeaza concurenta vizeaza mentinerea unei piete concurentiale. Prevederile sale trebuie respectate de catre toate companiile atunci cand se stabilesc in tara noastra sau achizitioneaza alte companii. Prevederile privind interventia depinzand in mare masura de cifra de afaceri a societatilor sunt destinate fuziunilor si achizitiilor dar si anumitor acorduri (acorduri ce contin clauze de exclusivitate).
Legea concurentei nr.21/1996 reprezinta o etapa importanta in normalizarea comportamentului in economie prin definirea regulilor ce stau la baza metodelor de protectie. Cadrul legislativ privind politica concurentiala urmeaza liniile impuse de catre Legislatia Uniunii Europene. Legea 21/1996 are drept scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor si crearea conditiilor necesare evaluarii agentilor economici bazate pe principii uniforme.
Ajutorul de stat

In vederea implementarii regulilor ajutorului de stat la care se refera Art.64, par. 1(iii) si par. 2 din Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeana, a fost adoptata Legea privind ajutorul de stat nr. 143/27 iulie 1999 amendata de Legea nr. 603/2003 si Ordonanta de Guvern Nr. 94/2004 privind anumite masuri financiare.

Legea reglementeaza dupa cum urmeaza:
- ajutorul pentru dezvoltare regionala
- ajutorul de stat pentru intreprinderi mici si mijlocii
- ajutorul acordat sectoarelor in care exista probleme de supracapacitate
- ajutorul pentru instruirea angajatilor si pentru crearea de noi locuri de munca
- ajutorul pentru cercetare si dezvoltare
- ajutorul pentru protectia mediului inconjurator
Toate aceste reglementari se refera la conditiile de autorizare si supraveghere a diferitelor tipuri de ajutor de stat. Aceste reglementari au fost concepute in vederea supervizarii si controlului acordarii ajutorului de stat astfel incat sa se asigura un mediu concurential normal.
Pentru mai multe detalii vizitati pagina Consiliului Concurentei
www.competition.ro/


LIBERALIZAREA COMERTULUI EXTERIOR

Legislatia in domeniul comertului exterior a fost liberalizata incepand cu anul 1990, iar in prezent aliniindu-se la directivele stabilite de UE si la tratatele internationale la care Romania este parte. Incepand cu 1990, orice societate comerciala din Romania are dreptul de a derula operatiuni de comert exterior. Majoritatea cerintelor de autorizare excesiva si a tarifelor vamale au fost indepartate treptat pana in 2001 cand Romania a anulat toate plafoanele de scutire si tarifele vamale pe produse.
Acordul de asociere a Romaniei cu UE, intrat in vigoare in 1995, a avut o importanta contributie in liberalizarea ulterioara a comertului. Din 1997, comercializarea tuturor produselor este scutita de taxe. Incepand din 2000, a fost introdus un sistem de facilitati vamale pentru produsele agricole.
Romania a semnat, de asemenea, alte acorduri comerciale internationale. In 1997, Romania a semnat Acordul CEFTA (Central European Free Trade Agreement), care a prevazut crearea in 2002 a unei zone de comert liber pentru produsele din Europa Centrala. In 1999, Romania a devenit membra a Organizatiei Internationale de Comert (WTO). De asemenea, Romania este parte a Acordului privind Sistemul Global Comercial Preferintial dintre tarile dezvoltate. Semnatarele acestui acord (43 tari) beneficiaza de o limita preferentiala la taxele vamale de import pentru anumite produse. Romania a ratificat acest acord in 1989. Mai mult decat atat, Romania beneficiaza de un tratament preferential (reducerea sau eliminarea taxelor vamale) in cadrul unui sistem general (GSP) din partea urmatoarelor tari: SUA, Canada, Noua Zeelanda, Japonia, Federatia Rusa, Belarus si Kazakstan.
Romania a facut parte din Acordul General privind Comertul si Tarifele GATT din 1971 si a ratificat majoritatea codurilor Rundei Tokyo. A fost un participant activ in Runda Uruguay. Astfel, politicile comerciale sunt in accord deplin cu deciziile Rundei Uruguay. Extinderea UE din 2004 a contribuit, de asemenea, la un regim mai liberal pentru exporturile romanesti catre tarile central europene, implicate in procesul extinderii.

Guvernul Romaniei negociaza incheierea unor acorduri de comert liber cu alte tari, inclusiv state non-EU.
Legislatie

Importul si exportul de bunuri, in general, nu necesita o autorizare speciala. Exista totusi anumite exceptii, cum ar fi marfurile a caror cota este restrictionata prin acordurile comerciale internationale semnate de Romania si marfurile considerate potential periculoase pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu, marfurile supuse controlului sau produsele ce pot avea o dubla utilizare (civila si militara). In privinta produselor specifice de pe anumite piete reglementate – gaze naturale, petrol, energie – Romania este in plin proces de liberalizare a pietei pentru aceste sectoare si de armonizare legislativa cu directivele UE in domeniu.


Autoritatea de reglementare

Departamentul de autorizare din Ministerul Economiei si Comertului este responsabil cu emiterea licentelor comerciale. Alte obstacole exista la importurile unor anumite produse, asa cum s-a mentionat anterior. Autoritatile publice care elibereaza licente de import sunt:

1. ANCEX (Agentia Nationala pentru Controlul Exporturilor) subordonata MAE, ce urmareste aplicarea legislatiei privind pentru aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora. Acest organism are dreptul de a elibera autorizatiile necesare privind comertul cu produsele ce pot avea o dubla utilizare (civila si militara), arme nucleare si produse strategice.
2. ISCIR, Agentia pentru Controlul Echipamentelor sub Presiune, subordonata MEC, responsabila cu siguranta in exploatare a echipamentelor sub presiune.

TAXE SI IMPOZITE
Incepand din decembrie 2003, sistemul de impozitare romanesc a devenit mai coerent ca urmare a adoptarii Codului Fiscal. Codul Fiscal publicat in Monitorul Oficial nr. 927/ 23.12.2003 si intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2004 reprezinta o consolidare a celor mai importante legi ale Romaniei privind taxele si impozitele, inclusiv impozitul pe profit, impozitul de venituri, TVA, accize si taxe locale.
Codul Fiscal a fost amendat recent prin OUG nr. 138/2004 intrata in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2005. Prezentarea urmatoare se bazeaza pe Cod ul Fiscal revizut pe baza acestei ordonante de urgenta. Codul Fiscal specifica faptul ca nu este permisa modificarea sau completarea sa decat prin lege, iar aceasta trebuie anuntata, de regula, cu 6 luni inainte de data intrarii sale in vigoare. Mai mult, in principiu, orice amendament al Codului Fiscal va intra in vigoare incepand cu prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptat prin lege.

Impozitul pe profit

Contribuabili

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform Codului Fiscal, urmatoarele persoane, denumite in continuare contribuabili:

- persoanele juridice romane, pentru profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;
- persoane juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil atribuibil sediului permanent;
- persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, pentru partea din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane;
- persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, pentru profitul impozabil aferent acestor venituri;
- persoanele juridice romane si persoanele fizice rezidente cu care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, pentru partea din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.


Cotele de impozitare

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%.

Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate. Companiile cu o cifra de afaceri pana in 100 000 euro si care au intre 1 – 9 angajati (asa-numitele microintreprinderi) sunt impozitate cu 3% din cifra de afaceri.


IMPOZITUL PE VENIT

Romania a introdus recent cota unica de impozitare pe venit, situata la nivelul de 16%.

Contribuabili

Codul Fiscal defineste urmatoarele categorii de contribuabili:

- persoane fizice rezidente;
- persoane fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
- persoane fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;
- persoane fizice nerezidente care obtin venituri specifice.

Pentru a se califica drept persoana fizica rezidenta romana, pentru a se aplica prevederile fiscale specifice, cel putin una din urmatoarele conditii trebuie sa fie indeplinita:

- domiciliul in Romania;
- centrul intereselor vitale este localizat in Romania;
- prezenta in Romania depaseste 183 de zile, pe parcursul a 12 luni consecutive, ce se sfarsesc in anul calendaristic respective; sau
- este angajat al statului roman ce lucreaza in strainatate.


Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt urmatoarele:

1. venituri din activitati independente;
2. venituri din salarii;
3. venituri din cedarea folosintei bunurilor;
4. venituri din investitii;
5. venituri din pensii care depasesc 9 mil. ROL/luna;
6. venituri din activitati agricole;
7. venituri din premii si din jocuri de noroc;
8. venituri din alte surse.


Venituri neimpozabile

Cele mai importante categorii de venituri impozabile sunt:

- indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, platita din bugetul asigurarilor sociale de stat;
- contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice (ex. bonuri de masa);
- veniturile salariale legate de designul si crearea programelor informatice (cu respectarea anumitor conditii).
- sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, sau sumele incasate din daune morale;
- sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire, donatie, sponsorizare, bursa;
- veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare;
- sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare;
- sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare pentru cei plecati in delegatii;


Taxarea nerezidentilor

Conform Codului Fiscal, veniturile obtinute de nerezidenti ca urmare a activitatilor desfasurate in Romania sunt supuse impozitarii in Romania. Urmatoarele cote de impozitare sunt aplicabile, in functie de categoria de venit in care se incadreaza:

- 5% pentru veniturile din dobanzile la depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire la banci si alte institutii de credit autorizate si situate in Romania;
- 20% pentru veniturile obtinute din jocuri de noroc;
- 15% in cazul oricaror alte venituri impozabile obtinute din Romania (dividende, comisioane, servicii de management, etc.).

Daca un contribuabil este rezident al unei tari cu care Romania a incheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si capital, cota de impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de catre acel contribuabil din Romania nu poate depasi cota de impozit, prevazuta in conventie, care se aplica asupra acelui venit. In situatia in care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din conventiile de evitare a dublei impuneri se aplica cotele de impozitare mai favorabile

TAXA PE VALOAREA ADAUGATA (TVA)

Cota standard si cota redusa

Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata.

Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:

- dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii;
- livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii;
- livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;
- livrarile de produse ortopedice;
- medicamente de uz uman si veterinar;
- cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.


Baza de impozitare pentru import

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri.

Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare.

Exporturile sau alte operatiuni similare si transportul international sunt scutite de la plata TVA.


Regimul deducerilor

Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoarea adaugata deductibila devine exigibila. Daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor sale taxabile, orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata are dreptul sa deduca:

> taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa ii fie livrate, si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa ii fie prestate de o alta persoana impozabila;
> taxa pe valoarea adaugata achitata pentru bunurile importate.




Scutiri de la plata TVA-ului

Plata TVA-ului nu se efectueaza catre autoritatile vamale in situatia in care persoana inregistrata ca platitor de TVA a obtinut un certificat de scutire de la plata TVA-ului pentru:

> importul de masini industriale, instalatii, echipamente, aparatura de masura si control, automatizari necesare pentru realizarea investitiilor, precum si importul masinilor agricole si mijloacelor de transport necesare pentru realizarea activitatilor productive;
> importul materiilor prime si consumabilelor care nu se produc sau sunt produse in cantitate insuficienta in tara si care sunt necesare pentru desfasurarea activitatii economice a importatorului


CONTRIBUTIA DE ASIGURARI SOCIALE

Legea nr. 19/2000 stabileste urmatoarele categorii de contribuabili:

a) asigurații care datorează contribuții individuale de asigurări sociale;
b) angajatorii;
c) persoanele juridice la care își desfășoară activitatea urmatoarele tipuri de asigurați: persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești;
d) Agenția Națională de Ocupare a Fortei de Munca;
e) persoanele care încheie contracte de asigurare.

Contribuția de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând:

a. prestații de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului și care se plătesc direct de acesta, potrivit prezentei legi;
b. drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă sau al încetării calității de membru cooperator;
c. diurnele de deplasare, detașare și indemnizațiile de transfer, drepturile de autor;
d. sumele obținute în baza unei convenții civile de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoane care au încheiate contracte individuale de muncă;
e. sumele reprezentând participarea salariaților la profit;
f. premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Sumele exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale nu se iau în considerare la stabilirea cuantumului prestațiilor de asigurări sociale.

Conform legislatiei in vigoare, atat angajatul cat si angajatorul contribuie la sistemul de asigurari sociale si sanatate.
Obligatiile angajatului sunt:

a) contributia individuala de asigurari sociale de stat : 9,5 % din venitul lunar brut;
b) contributia la fondul de somaj : 1 % din salariul de baza lunar;
c) contributia la fondul de sanatate : 6,5 % din venitul lunar brut;
Obligatiile angajatorului sunt:

a) contributia la asigurarile sociale de stat: intre 31,5% și 41,5% in functie de conditiile de munca;
b) contributia la fondul de somaj :3 % la fondul lunar de salarii;
c) contributia la fondul de sanatate : 7 % la fondul lunar de salarii;
d) contributia la fondul national de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale: intre 0,5% și 4% din fondul de salarii, in functie de tariful corespunzator clasei de risc al activitatii desfasurate de angajati;
e) cota de 0,25 % sau 0,75 % pentru Inspectoratul de munca.
ACCIZE
Accizele reprezinta taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat, pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import:

1. bere;
2. vinuri;
3. bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
4. produse intermediare;
5. alcool etilic;
6. produse din tutun;
7. uleiuri minerale si electricitate.
Produsele de mai sus sunt supuse accizelor in momentul producerii lor in Romania sau la momentul importului lor in tara.
Acciza este exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constata pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
IMPOZITE SI TAXE LOCALE
Impozitele si taxele locale sunt dupa cum urmeaza:

- impozitul pe cladiri;
- impozitul pe teren;
- taxa asupra mijloacelor de transport;
- taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
- taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;
- impozitul pe spectacole;
- taxa hoteliera;
- taxe speciale;
- alte taxe locale.
Pentru buna functionare a serviciilor publice locale, Consiliile Locale, Consiliile Judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot adopta taxe speciale.

Domeniile in care aceste taxe speciale pot fi adoptate precum si valoarea acestora sunt stabilite in concordanta cu prevederile OUG nr. 45/2003 privind finantele publice locale.

Scutiri si facilitati pentru persoane juridice

> impozitul pe cladiri si teren se reduce cu 50% pentru cladirile si terenurile aferente acestora detinute de persoane juridice si folosite exclusiv pentru furnizarea de servicii turistice, pentru o perioada de maxim 5 luni dintr-un an calendaristic;

> impozitele pe cladiri se reduc cu 50% pentru cladirile nou construite detinute de cooperative de consum sau mestesugaresti in primii 5 ani de la data achizitionarii acestora.

CADRU LEGAL
INVESTITII DEFINITII
Impozitele si taxele locale sunt dupa cum urmeaza:

- impozitul pe cladiri;
- impozitul pe teren;
- taxa asupra mijloacelor de transport;
- taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
- taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;
- impozitul pe spectacole;
- taxa hoteliera;
- taxe speciale;
- alte taxe locale.
Pentru buna functionare a serviciilor publice locale, Consiliile Locale, Consiliile Judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot adopta taxe speciale.

Domeniile in care aceste taxe speciale pot fi adoptate precum si valoarea acestora sunt stabilite in concordanta cu prevederile OUG nr. 45/2003 privind finantele publice locale.
Scutiri si facilitati pentru persoane juridice

> impozitul pe cladiri si teren se reduce cu 50% pentru cladirile si terenurile aferente acestora detinute de persoane juridice si folosite exclusiv pentru furnizarea de servicii turistice, pentru o perioada de maxim 5 luni dintr-un an calendaristic;

> impozitele pe cladiri se reduc cu 50% pentru cladirile nou construite detinute de cooperative de consum sau mestesugaresti in primii 5 ani de la data achizitionarii acestora.
GARANTII SI DREPTURI PENTRU INVESTITORI
Legislatia Romana in vigoare prevede tratament national investitorilor straini. Investitorii nerezidenti beneficiaza de aceleasi drepturi cu investitorii rezidenti. Legea nu prevede o limita in ceea ce priveste partciparea straina la capital in cadrul societatilor; un investitor strain se poate stabili sau poate achizitiona in intregime (100 %) o societate in Romania. Capitalul pe care il aduc investitorii straini poate imbraca mai multe forme, inclusiv moneda straina, echipament, servicii, drepturi de proprietate intelectuala, know-how si practici manageriale de inalt profesionalism precum si profituri obtinute din alte surse in Romania. Legislatia in vigoare prevede de asemenea garantii impotriva nationalizari, expropierii si a altor masuri cu caracter echivalent.

Conform legislatiei in vigoare investitorii straini sau romani beneficiaza de :

- Libertatea de a investi in formele si modalitatile prevazute de prezenta lege;
- Posibilitatea de a investi in toate domeniile de activitate, in formele prevazute de lege;
- Tratament egal si non-discriminatoriu pentru investitorii romani si straini, rezidenti si nerezidenti;
- Garantii impotriva nationalizari, expropierii si a altor masuri cu caracter echivalent;
- Dreptul de a beneficia de facilitati fiscale sau privind plata taxelor vamale;
- Dreptul de a obtine la cerere, asistenta tehnica de specialitate;
- Dreptul de a poseda bunuri mobile si immobile cu exceptia terenurilor care pot fi achizitionate numai de catre personae fizice sau juridice romane; Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala;
- Dreptul de a alege instanta competenta sau de arbitraj pentru solutionarea litigiilor privind potentialele investitii, in limitele legale. Romania este semnatara a Conventiei de la New York (1958) pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine.

DREPTURI SI GARANTII PENTRU NEREZIDENTI
Investitorii nerezidenti in Romania au dreptul de a transfera in strainatate fara nici un fel de restrictii, dupa plata impozitelor si taxelor legale urmatoarele venituri, in valuta liber convertibila:
- dividendul sau beneficial obtinut de la o societate comerciala, persoana juridical romana, in cazul in care sunt actionari sau asociati;
- venitul obtinut in cazul unei asociatii in participatiune, precum si veniturile obtinute din vanzarea actiunilor sau partilor sociale;
- sumele obtinute din lichidarea unei societati comerciale, potrivit Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale potrivit procedurii falimentului, sau Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, cu modificarile ulterioare;
- sumele obtinute cu titlu de despagubiri, ca urmare a unei exproprieri sau aplicarii unei alte masuri cu efect echivalent;
- alte venituri, conform formei de realizare a investitiei;
Investitorii nerezidenti din Romania beneficiaza de drepturi speciale prevazute de legislatia Romana in vigoare sau a acordurilor bilaterale de protejare a investitiilor sau a altor legi in vigoare
In cazul in care un accord bilateral de promovare si protejare reciproca a investitiilor, ratificat potrivit legii, ori alta lege ar indreptati un investitor – persoana fizica sau juridical nerezidenta – la un tratament mai favorabil decat cel prevazut prin Legea nr.241/1998, investitorul in cauza va beneficia de acel tratament.
FACILITATI PENTRU INVESTITORI
Investitii directe
In vederea imbunatatirii climatului de afacerii in Romania si atragerii capitalului strain in economie, autoritatile romane au elababorat Legea nr.332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie.
In conformitate cu aceasta lege, investitiile directe cu un impact semnificativ in economie sunt acele investitii cu o valoare care depaseste echivalentul a 1 milion dolari S.U.A., realizate in formele si modalitatile prevazute de lege si care contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice a Romaniei, determina un efect pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de munca.
Aceste investitii pot fi efectuate in orice domeniu de activitate, cu exceptia sectoarelor financiar, bancar, de asigurari-reasigurari, precum si a celor reglementate de legi speciale.
Conditii de indeplinit

Pentru a beneficia de facilitatile prevazute de aceasta lege, este necesar a fi indeplinite urmatoarele conditii:
- investitiile persoanelor fizice sau juridice de drept privat sa fie realizate dupa intratrea in vigoare a legii;
- aportul financiar la investitiile cu impact semnificativ in economie sa fie in valuta nationala sau valuta convertibila;
- sa fie realizate efectiv intr-un termen de maximum 30 de luni de la data inregistrarii statistice;
- sa nu incalce normele de protectie a mediului inconjurator;
- sa nu aduca atingere intereselor de securitate si aparare nationala ale Romaniei;
- sa nu dauneze ordinii, sanatatii sau moralei publice;



Facilitati

In conformitate cu Legea nr.332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie si noul Cod Fiscal, intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004, investitiile cu o valoare mai mare de 1 milion USD beneficiaza de urmatoarele facilitati:
1. exceptarea de la plata TVA a importului de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, destinate realizarii de investitii, precum si a importului de masini agricole si mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive cu conditia obtinerii certificatului de exonerare (v. Titlul VI, cap. XIII, art. 157, alin. 3, lit. a din Codul Fiscal);

2. exceptarea de la plata TVA a importului de materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare in tara, stabilite prin norme, si sunt destinate utilizarii in cadrul activitatii economice a persoanei care realizeaza importul, cu conditia obtinerii certificatului de exonerare (v. Titlul VI, cap. XIII, art. 157, alin. 3, lit. b din Codul Fiscal) ;

3. exceptarea de la plata taxelor vamale a utilajelor tehnologice, instalatiilor, echipamentelor, aparatelor de masura si control, automatizari si produse de software, achizitionate din import, care au fost produse cu cel mult un an inainte si nu au fost niciodata utilizate (v. art. 17., alin. 1 din Legea 332/2001) ;

4. deducerea unei cote suplimentare de 20% din valoarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie realizate pana la data de 31 decembrie 2006, deducerea calculandu-se in luna in care se realizeaza investitia; (v. Titlul II, cap. VII, art. 38, alin. 13 din Codul Fiscal) ;

5. posibilitatea recuperarii pierderilor fiscale din profitul impozabil in urmatorii 5 ani;

6. utilizarea amortizarii accelerate pentru investitiile realizate, cu exceptia investitiilor in cladiri (v. Titlul II, cap. VII, art. 38, alin. 13 din Codul Fiscal) ;

Consiliile locale pot hotari scutirea sau reducerea impozitului pentru terenul aferent investitiilor efectuate potrivit Legii 332/2001, pe toata perioada executarii acestora, pana la punerea in functiune, dar nu mai mult de trei ani de la inceperea lucrarilor (v. Titlul IX, cap. XI, art. 286, alin. 6 din Codul Fiscal).
Investitiile realizate in Romania nu pot fi expropriate, cu exceptia cauzei de utilitate publica. Luarea unei asemenea masuri este nediscriminatorie si se efectueaza numai in conformitate cu prevederile legii.

Penalitati

Investitiile realizate in conditiile Legii 332/2001 trebuie mentinute cel putin zece (10) ani, in caz contrar Societatea care a beneficiat de facilitatile acordate fiind obligata sa plateasca impozitele stabilite potrivit legii pentru intreaga durata de functionare a investitiei, precum si majorarile de intarziere a platii taxelor si impozitelor care ar fi trebuit platite in absenta existentei facilitatilor, calculate conform legislatiei in vigoare. De asemenea, instrainarea de catre investitor a bunurilor pentru care a beneficiat de exceptare de la plata taxelor vamale intr-un termen mai mic de 2 ani de la introducerea in tara sau de la achizitionarea acestora va atrage plata contravalorii facilitatilor de care a beneficiat, precum si majorarile de intarziere a platii taxelor si impozitelor care ar fi trebuit platite in absenta existentei facilitatilor, calculate conform legislatiei in vigoare.
IMM
Sectorul IMM este un factor cheie pentru dezvoltarea pietei libere in Romania, avand cea mai mare putere de absorbtie a fortei de munca, precum si un grad sporit de flexibilitate si mobilitate in adaptarea la cerintele pietei. Sectorul IMM reprezinta 97 % din totalul numarului de intreprinderi.

Legea 346/2004 privind infiintarea si dezvoltarea IMM-urilor a creat un cadru prielnic infiintarii si dezvoltarii de micro-intreprinderi (maxim 9 angajati), intreprinderi mici (10-49 angajati), intreprinderi mijlocii (50 – 249 angajati).
Conditii ce trebuiesc indeplinite

Pentru a putea beneficia de facilitatile acestei legi, intreprinderile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- Numarul mediu anual de angajati sub 250
- Cifra de afaceri anuala mai mica de 8 milioane EURO sau rezultatul bilantului anual sa nu depaseasca 5 milioane EURO
- Sa fie independente, adica o alta companie sau grup de companii sa nu detina mai mult de 25 % din actiuni.
Facilitati

Legea 346/2004 si Codul Fiscal prevad urmatoarele facilitati: posibilitatea reportarii pierderii fiscale din profitul impozabil, pe o perioada de pana la 5 ani

- IMM au acces prioritar la active aparținând regiilor autonome, societăților/companiilor naționale și societăților comerciale cu capital majoritar de stat
- utilizarea amortizarii accelerate, conform legislatiei specifice in vigoare, pentru masini, instalatii, echipamente si know-how, in situatia in care nu se inregistreaza pierderi
- IMM au acces prioritar la achizitiile publice de produse, beneficiind de o reducere de 50 %.
Impozitare

Codul Fiscal ofera un cadru juridic atractiv infiintarii si dezvoltarii de micro-intreprinderi (max. 9 angajati).
Conditii ce trebuiesc indeplinite: pentru a putea beneficia de facilitatile prevazute de Codul Fiscal, intreprinderile trebuie sa indeplineasca cumulativ, urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a fiecarui an:
- sa desfasoare activitati de productie bunuri, prestari servicii si/sau activitati comerciale
- sa aiba maxim 9 angajati
- venitul sa reprezinte echivalentul in lei a maxim 100.000 EURO
- sa fie integral private.
Facilitati

Entitatile juridice private calificate drept micro-intreprinderi, care indeplinesc conditiile de mai sus, beneficiaza de un regim special de impozitare, respectiv impozitul pe venit de 3 % aplicat la venitul companiei.
ZONE DEZAVANTAJATE
Ordonanta de Urgenta a Guvernului 24/1998 privind zonele defavorizate, republicata si modificata, acorda o serie de facilitati pentru investitiilor realizate in zonele defavorizate ale Romaniei.
Conditii

Zonele defavorizate, reprezinta arii geografice strict delimitate teritorial, care indeplinesc cel putin una dintre urmatoarele conditii:
> ponderea somerilor in totalul resurselor de munca ale zonei sa fie de cel putin trei ori mai mare decat ponderea somerilor in totalul resurselor de munca la nivel national, in ultimele 3 luni care preced luna intocmirii documentatiei de declarare a zonei defavorizate;
> sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicatie, iar infrastructura este slab dezvoltata.
Zonele defavorizate vor fi constituite pentru o perioada cuprinsa intre 3 si 10 ani, prin decizie a Guvernului, la propunerea Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala.
Facilitati

Societatile comerciale, precum si intreprinzatorii particulari sau asociatiile familiale, care au sediul social si desfasoara activitati pe teritoriul acesteia, sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru noile investitii facute de persoanele juridice care au obtinut certificatul permanent de investitor intr-o zona defavorizata, inainte de 1 iulie 2003. Scutirea este valabila pe toata durata de existenta a zonei defavorizate.
Societatile care functioneaza in zonele defavorizate beneficiaza de facilitatile fiscale prevazute anterior, pana la limita maxima a ajutorului de stat acordat conform Regulamentului privind ajutorul de stat regional, emis de Consiliul Concurentei.
Pana in prezent au fost declarate 32 zone defavorizate. Printre ele sunt zone aflate in urmatoarele judete: Alba, Hunedoara, Harghita, Gorj, Bihor, Caras-Severin, Salaj, Maramures, Bistrita-Nasaud, Prahova, Bacau, Suceava, Covasna si Tulcea.
Prin Ordinul nr 1/2000, Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala a stabilit domeniile de investitii specifice care fac obiectul regimului zonei defavorizate, astfel:
agricultura, silvicultura, exploatarea forestiera, pescuit, extractie si prelucrare industriala, energie electrica si termica, gaz si apa, constructii, comert en-gros si en-detail, reparatii si intretinere auto, moto, produse de uz casnic, hoteluri si restaurante, transport si depozitare, tranzactii imobiliare, activitati de leasing, asigurari de sanatate si sociale, alte activitati de servicii colective, personale sau sociale.
ZONE LIBERE
Zonele libere sunt infiintate prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatilor administratiei publice centrale (ministere abilitate) si locale interesate.
Facilitati

Facilitatile prevazute de lege si preluate si modificate de Codul Fiscal sunt:
1. Exceptarea de la plata taxelor vamale pentru mutarea marfurilor/bunurilor care se introduc sau se scot din zonele libere;
2. Toate operatiunile financiare legate de activitatile desfasurate in zonele libere se fac in valuta liber convertibila acceptata;
3. Bunuri proprietate publica sau privata a statului, precum si activitati/servicii publice de interes national sau local, aflate in administrarea zonelor libere se concesioneaza in baza unui contract pentru o perioada de cel mult 49 de ani; bunuri proprietate publica sau privata a statului, aflate in administrarea zonelor libere pot fi inchirate in baza unui contract incheiat cu administratia zonei libere;
4. Pentru investitiile realizate in zonele libere, operatorii, precum si administratiile zonelor libere pot primi un ajutor de dezvoltare regionala de pana la 65% din costurile eligibile ale investitiilor realizate;
5. Exceptarea de la plata taxei pe valoarea adaugata pentru:
 introducerea de bunuri straine intr-o zona libera in vederea simplei depozitari,
 operatiunile comerciale de vanzare-cumparare a marfurilor straine intre diversi operatori din zona libera sau intre acestia si alte persoane din afara zonei libere,
 scoaterea de bunuri straine din zona libera
 servicii legate de activitatile sus-mentionate.
6. Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza de licenta si care pana la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii in zona libera, in active corporale amortizabile utilizate in industria prelucratoare, in valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit, in continuare, pana la data de 30 decembrie 2006. Nu beneficiaza de acesta facilitate, in cazul in care survine o modificare de actionariat in cazul societatilor cotate se considera a fi o modificare a actionariatului, in proportie de mai mult de 25% din actiuni, pe parcursul unui an calendaristic.
In prezent, exista 7 zone libere in Romania: Sulina, Constanta Sud, Basarabi, Galati, Giurgiu, Braila si Curtici
ACORDURILE ASUPRA GARANTARII SI PROMOVARII INVESTITIILOR

Albania
Ghana
Qatar

Algeria
Great Britain
Russia

Armenia
Greece
Senegal

Argentina
Hungary
Slovakia

Austria
Indonesia
Slovenia

Australia
Israel
Sudan

Bangladesh
Italy
Sri Lanka

Belarus
Jordan
South Korea

Belgium
Kazakhstan
Spain

Bolivia
Kuwait
Switzerland

Bulgaria
Lebanon
Thailand

Cameroon
Lithuania
Tunisia

Canada
Luxembourg
Turkey

Chile
Malaysia
Turkmenistan

China
Mauritania
United Arab Emirates

Croatia
Moldova






ACORDURI PENTRU PREVENIREA DUBLEI IMPOZITARI

Albania Irak Poland
Algeria Ireland Portugal
Armenia Israel Qatar
Australia Italy RussianFederation
Austria Japan Slovakia
Azerbaijan* Jordan Slovenia**
Bangladesh Kazajstán SouthAfrica
Belarus Korea(Republic) Spain
Belgium Kuwait SriLanka
Bulgaria Latvia Sudan
Canada Lebanon Sweden
China Lithuania Switzerland
CostaRica Luxembourg Singapore
Croatia Macedonia Syria
Cyprus Malaysia Thailand
CzechRepublic Malta Tunisia
Denmark Mexico Turkey
Ecuador Moldova Ukraine
Egypt Mongolia

OPORTUNITATI DE AFACERI
PARCURI INDUSTRIALE
Legea nr.490/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale prevede facilitati importante pentru anumite tipuri de investitii.
Potrivit legislatiei in vigoare parcul industrial reprezinta o zona delimitata in care se desfasoara activitati economice, de cercetare stiintifica, de productie industriala si servicii, de valorificare a cercetarii stiintifice si/sau de dezvoltare tehnologica, intr-un regim de facilitati specifice, in vederea valorificarii potentialului uman si material al zonei.
Parcul industrial se bazeaza pe asocierea in participatiune dintre autoritatile administratiei publice centrale si locale, agentii economici, institutele de cercetare – dezvoltare si/sau parteneri interesati.
Incepand cu iunie 2004, Ministerul Administratiei si Internelor este organul de specialitate al administratiei publice centrale care, acorda titlul de parc industrial la cererea solicitantului pe o perioada de mimimum 15 ani.
Titlul de parc industrial poate fi obtinut de asociere, persoana juridica romana si administrat de o societate comerciala denumita societate administrator.


Conditii de Indeplinit

Terenul aferent parcului industrial impreuna cu cladirile si infrastructura privind utilitatile existente la momentul constituirii trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- terenul sa aiba acces la un drum national sau european si sa fie racordat la infrastructura utilitatilor publice;
- terenul sa aiba o suprafata de cel putin 10 ha;
- terenul sa fie in proprietatea sau folosinta, pe cel putin 30 ani, a asocierii care solicita titlul de parc industrial;
- sa fie liber de orice sarcina;
- sa nu faca obiectul unor litigii in curs de solutionare la instantele judecatoresti cu privire la situatia juridica;
- sa indeplineasca conditiile tehnice privind protectia mediului.

Facilitati

Pentru constituirea si dezvoltarea unui parc industrial se acorda urmatoarele facilitati:

- scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau scoaterea din circitul agricol a terenului aferent parcului industrial, pentru asocierea care detine titlul de parc industrial;
- deducerea din profitul impozabil a unei cote de 20% din valoarea investitiilor realizate in parcul industrial, pana la 31 decembrie 2006, pentru investitii in constructii sau reabilitari de constructii si in infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica privind utilitatile;
- exceptarea de la plata taxelor pentru terenurile si cladirile din parcurile industriale;
- reducerea de impozite acordate de administratia publica locala pe baza de hotarari ale consiliilor locale sau judetene in a coror raza administrativ teritoriala se afla parcul industrial respectiv, pentru bunurile imobile si terenurile transmise in folosinta parcului industrial;
- alte facilitati ce pot fi acordate, potrivit legii, de administratia publica locala.
PARCURI TEHNOLOGICE
Ordonanta nr.14/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice prevede facilitati importante pentru investitiile din care marea majoritate sunt oferite de atoritatile locale. Conform legislatiei in vigoare parcul stiintific si tehnologic reprezinta o zona in cadrul careia se desfasoara activitati de invatamant, de cercetare, de transfer tehnologic al rezultatelor cercetarii si valorificarea acestora prin activitati economice.
Parcul stiintific si tehnologic se constituie printr-un contract de asociere in participatiune incheiat intre o institutie de invatamant superior acreditata si/sau o unitate de cercetare dezvoltare, pe de o parte si regii autonome, companii nationale, societati comerciale, administratia publica locala, asociatii patronale sau profesionale, persoane fizice, investitori romani si straini, pe de alta parte, asociere denumita consortiu. Parcul este administrat de o societate comerciala, denumita administrator, desemnata de catre consortiu si a carei activitate exclusiva este administrarea parcului stiintific si tehnologic.

Conditii de indeplinit

Terenul sau terenurile aferente parcului stiintific si tehnologic trebuie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele conditii:
> sa fie libere de orice sarcini;
> sa nu faca obiectul unor litigii in curs de solutionare la instantele judecatoresti cu privire la situatia lor juridica.
Baza materiala a parcului stiintific si tehnologic trebuie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele conditii:
> sa dispuna de amplasamente si de conditii de locatie, stabilite conform Metodologiei de autorizare, suspendare si anulare a autorizatiei parcului stiintific si tehnologic;
> sa dispuna de dotarile necesare desfasurarii activitatii in domeniul propus.

Facilitati
I. Pentru constituire si dezvoltare parcul stiintific si tehnologic poate beneficia de:
- reduceri de impozite acordate de administratia publica locala pentru bunurile imobile si terenurile transmise in folosinta parcului, precum si alte facilitati ce pot fi acordate, potrivit legii, de catre administratia publica locala;
- scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol terenului aferent parcului;
- amanarea pe perioada de realizare a investitiei respective, pana la punerea in functiune a parcului stiintific si tehnologic, a taxei pe valoarea adaugata pentru materiale, echipamente si conexiuni la retelele de utilitati;
- programe de dezvoltare pentru realizarea infrastructurii, investitii si dotari cu echipamente, din partea administratiei publice centrale si locale, a societatilor private si din asistenta financiara externa;
- donatii, concesionari si fonduri structurale pentru dezvoltare.
II. Agentii economici care isi desfasoara activitatea in parcul stiintific si tehnologic beneficiaza de:
- conditii avantajoase de locatie si folosire a infrastructuriisi a comunicatiilor, cu esalonarea platilor, asigurate sau facilitate de administrator pe o perioada determinata de functionare;
- reduceri de tarife sau gratuitati pentru unele servicii oferite de administrator.

COSTURI OPERATIONALE



COSTURI OPERATIONALE (UTILITATI, SALARII) la 1 iulie 2005 1 Euro = 3.5986 RON

PRETUL la 1 iulie 2005
(fara TVA, TVA = 19%)
SURSA
1.
GAZE NATURALE  Preturi si Tarife pentru gaze naturale in functie de grupa de consumatori

ANRGN
Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale www.anrgn.ro
2.
ELECTRICITATE  Utilizatori industriali: pret mediu = 0.0727 EUR / kwh
0.2618 RON/kwh; ANRE
Autoritatea Nationala in domeniul Reglementarii Energiei www.anre.ro
3.
SALARIUL MEDIU BRUT (corespunzator lunii Mai 2005)  260 EUR; 941 RON INSSE – Institutul National de Statistica www.insse.ro

4.
SALARIUL MEDIU NET (corespunzator lunii Mai 2005)  199 EUR; 720 RON
5.
APA INDUSTRIALA  0.13 EUR/m3; 0.4613 RON/m3*
* - incepand cu 1 Aprilie 2005 APA NOVA
6.
APA POTABILA  Utilizatori Industriali: 0.34EUR / m3; 1.2614 RON/m3;*
 Utilizatori Casnici: 0.40 EUR/ m3; 1.5011 RON/ m3*
* - incepand cu 1 Aprilie 2005 APA NOVA
7.
CANALIZARE  Utilizatori Industriali: 0.07 EUR / m3; 0.2796 RON/m3*
 Utilizatori Casnici: 0.09 EUR/ m3; 0.3327 RON/ m3*

* - incepand cu 1 Aprilie 2005 APA NOVA






MOTIVE DE A INVESTII
Considerand Romania o posibila locatie pentru dezvoltarea afacerilor lor, investitorii straini pot lua in considerare urmatoarele avantaje oferite de tara noastra pentru stimularea investitiilor straine directe:
Avantajele oferite de piata
si de pozitia geografica  Una dintre cele mai mari piete din Europa Centrala si de Est (peste 21 milioane de locuitori)
 Locatie atractiva - permite un acces facil la tarile din fosta URSS, Balcani, din Orientul Mijlociu, Africa de Nord
 Locatie atractiva - se afla la intersectia a 3 viitoare rute de transport europene: coridoarele nr 4, 7 & 9
Avantajele resurselor  Forta de munca calificata, cu solide cunostinte in tehnologie, IT si inginerie
 Resurse naturale bogate, incluzand terenuri agricole fertile, petrol si gaze naturale
 Potential turistic important
Avantajele politice  Stabilitatea puterii executive
 Factor de stabiliate in zona- membru NATO
 Factor de stabiliate in sud estul Europei
 Membru UE incepand cu Ianuarie 2007
Avantajele relatiilor internationale  Acordurile bilaterale incheiate de Romania cu alte state privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor (click pentru detalii)
 Relatii diplomatice bilaterale cu 177 de state din cele 191 state membre ale ONU, la care se adauga Sfantul Scaun, Ordinul Suveran Militar de Malta si Autoritatea Nationala Palestiniana
 Membru al Natiunilor Unite si al altor organizatii internationale: OSCE, Consiliul Europei, Organizația Internațională a Francofoniei
 Tratate de comert liber cu tarile UE, EFTA,CEFTA
 Membru al WTO din Ianuarie 1995
Avantajele economice  Crestere economica sustenabila
 Statutul de Economie de Piata Functionala
 Scaderea inflatiei
 Asistenta financiara permanenta acordata in scopul dezvoltarii SMM
 Cresterea interesului din partea investitorilor straini
Avantajele imbunatarii infrastructurilor  O retea de telefonie mobila GSM bine dezvoltata
 Infrastructura industriala bine dezvoltata, incluzand infrastructura petroliera si a produselor petrochimice
 Prezenta sucursalelor si a reprezentantelor diferitelor banci internationale de renume
 O infrastructure bine dezvoltata a tansporturilor feroviare
 Angajamentul de a dezvolta o retea de autostrazi la standarde europene
 Facilitati de transport maritime si fluvial extinse
Avantajele sociale  Acorduri intre Guvern si Sindicatele reprezentative
 Inexistenta unor miscari sindicale majore
 Dialog permanent intre puterea executiva si asociatiile sindicale
 Piata muncii si relatiile de munca legiferate printr-un Cod al muncii
Avantajele legislative  Legislatie compatibila cu Acquis-ul comunitar
 Prevederi legale similare cu cele din UE
 O politica fiscala reglementata prin Codul fiscal
 Politica fiscala competitiva: taxa unica de 16%

Solutii imediate de crestere a investitiilor straine directe in Romania
raport elaborat de Consiliul Investitorilor Straini
http://www.fic.ro/whitebook/whitebook.html

Cartea Alba a Consiliul Investitorilor Straini contine o analiza generala, cuprinzatoare a climatului investitional din Romania, precum si o serie de recomandari specifice pentru imbunatatirea mediului de afaceri.


STRATEGIA PENTRU DEZVOLTARE
Agenda 21 Locală în Romania

Implemenatrea principiilor dezvoltării durabile la nivel local, înseamnă pentru început identificarea problemelor sociale, economice și de protectie a mediului și formularea obiectivelor ce trebuie atinse. Acestea urmează se materializa intr-o strategie, denumită Agenda 21 Locala, ce va fi aplicată prin planuri locale de acțiune și proiecte concrete care să soluționeze problemele sociale, economice și de protectie a mediului existente.
Agenda 21 Locală pune accentul pe participarea comunității și pe democrația locală largită, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice, culturale și de protecție a mediului. Totodată, prin Agenda 21 Localaăse realizează și evaluarea situațiilor actuale și a potențialului existent. Agenda 21 Locală accentuează, de asemenea, rolul educației, considerandu-se că educația permanentă, care induce încredere, gandire creativă și un scop concret in viață, ca și cunoștințele, contribuie direct la durabilitatea locală și la acumularea de capacități. Esența unei abordari eficiente asupra dezvoltării durabile constă în integrarea unei game de politici și programe care se completează unele pe altele în domeniile social, economic și protectia mediului.
Pentru a incepe orice proces de schimbare în cadrul unei comunități trebuie să ia naștere dorința de a face acest lucru. În primul rand trebuie constientizat consiliul local precum și comunitatea locală de importanța acestui proces.
Filozofia trebuie să cuprindă aspirațiile de viitor ale comunității în ceea ce privește sănătatea, modul de viață și calitatea acesteia, calitatea mediului local și direcțiile viitoare de dezvoltare economică. In ansamblu, viziunea trebuie să ofere îndrumare și orientare spre direcția în care comunitatea poate acționa.
Deoarece filozofia constituie fundamentul celorlalte activități specifice Agendei 21 Locale, este foarte important ca aceasta să fie adoptată de catre consiliul local.
Atat stabilirea unei filosofii, cat și identificarea problemelor și cauzelor, formularea obiectivelor, stabilirea priorităților, stabilirea țintelor și identificarea opțiunilor de acțiune se materializează in realizarea unei strategii locale de aplicare a principiilor dezvoltării durabile, denumită Agenda 21 Locală.
După efectuarea acestor pași, se are în vedere trecerea la elaborarea Planului Local de Acțiune și a listei proiectelor prioritare care vor soluționa în mare parte problemele sociale, economice și de protecție a mediului existente în regiunea în care se implementeazî Agenda 21 Locală.
Pentru început sînt necesari următorii pași:
-stabilirea unei filosofii
-identificarea problemelor și cauzelor
-formularea obiectivelor
-stabilirea priorităților
-stabilirea țintelor și identificarea opțiunilor de acțiune
După efectuarea acestor pași, urmează:
-crearea programelor prin care vor fi atacate țintele
-concretizarea Planului de Acțiune
-implementarea și monitorizarea
-evaluare și feedback
In Romania implementarea Agendei 21 Locală se realizează cu sprijinul PNUD, care asigură sursele de finantare din partea Guvernelor Marii Britanii si Canadei. Prin implementarea Agendei 21 Locale se urmărește integrarea problemelor de protecție a mediului în procesul de luare a deciziei in sectoarele social și economic, formîndu-se astfel un parteneriat strategic. De asemenea, se urmărește și implicarea publicului în monitorizarea și raportarea procesului de implementare. Astfel, procesul aplicării Agendei 21 Locale incurajează participarea întregii comunități (mediul de afaceri, organizații guvernamentale și neguvernamentale și chiar participarea individuală a cetățenilor) intrucît dezvoltarea durabilă se referă la o planificare pe termen lung care recunoaște interdependența dintre factorii sociali, economici și de mediu care afectează sănătatea și calitatea vieții.
Obiectivele Agendei 21 Locale sunt: realizarea unui progres social care să vină în întîmpinarea nevoilor fiecărui cetățean; creșterea și stabilizarea economică; protecția efectivă a mediului și utilizarea durabilă a resurselor naturale.
Agenda 21 Locala va avea efecte economico-sociale ce vor duce la îmbunatățirea condițiilor de viață ale întregii populații. De aceea, participarea cetățenilor este foarte importantă, întrucat ei trebuie să fie conștienți că este necesar să iși asume responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare ale acțiunilor lor.
Municipalitățile în care se implementează Agenda 21 Locală sînt: Ploiesti, Galati, Targu Mures, Baia Mare, Iasi, Ramnicu Valcea, Giurgiu, Oradea și Miercurea Ciuc.
Astfel, în fiecare dintre cele 9 orașe s-au inființat secretariate permanente in cadrul primariilor si grupuri de lucru pe domeniile: social, economic si protectia mediului.
Inspectoratele de Protecție a Mediului din cele 9 municipii coordonează grupurile de lucru pentru protecția mediului, urmînd să realizeze împreună cu alte instituții cu responsabilități în domeniul protecției mediului la nivel local, partea de mediu din Agenda 21 Locală.
Pîna în prezent Inspectoratele de Protecție a Mediului au evaluat situația existentă, au identificat problemele și cauzele acestora, rezultînd astfel partea de mediu a strategiei locale de dezvoltare durabilă. Intreaga strategie cu cele trei componente (mediu, social, economic) a fost supusă dezbaterii publice și apoi definitivată si aprobată.









DE CE SA ALEGEM JUDETUL MURES ?

JUDETUL MURES
DATE GENERALE
Județul Mureș este așezat în zona central-nordică a României, în centrul Transilvaniei, una din cele trei mari provincii istorice ale țării, între meridianele 23º55' și 25º14' longitudine estică și paralele de 46º09' și 47º00' latitudine nordică.
Suprafața județului este de 671.400 hectare (2,8 % din suprafața țării ), din care:
 agricolă: 4.097,8 km2
 fond forestier: 2.161,7 km2
 ocupată cu construcții: 170,8 km2
 ocupată cu drumuri și căi ferate: 110,2 km2
 ape și bălți: 63,8 km2
 alte suprafețe: 109,9 km2
Județele limitrofe sunt: Alba, Cluj, Bistrița Năsăud, Harghita, Suceava, Brașov și Sibiu.
Relieful județului are în cea mai mare parte aspect de depresiune intracarpatică, ce coboară ușor în trepte, de pe piscurile vulcanice ale Munților Călimani (2100 m) și ai Gurghiului spre mijlocul Câmpiei Transilvaniei ( 280 m) brăzdată fiind de Valea Mureșului și fragmentată de afluenții acestuia.
Râul Mureș, unul dintre cele mai mari râuri din România străbate județul pe o lungime de 180 km, iar râurile Târnava Mare, Târnava Mică, Gurghiu, Niraj sunt cei mai importanți afluenți de pe teritoriul județului. În vestul județului se află două salbe de lacuri, amenajate pentru pescuit și recreere, cu o suprafață de peste 400 ha. În stațiunea Sovata se găsește lacul heliotermic Ursu cu apă sărată cu deosebite calități terapeutice.
Clima este temperat continentală, cu diferențe între zonele deluroase și montane, temperatura medie anuală este de 8-9° C în zona de vest și 2-4 ° C în zona de est. Precipitațiile variază între 550 mm pe an în partea de vest și 1000 -1200 mm pe an în zona montană. Vânturile predominante sunt cele de vest și nord-vest, cu intensitate și frecvență mijlocie.
Suprafața împădurită ocupă 2.161,7 km2, aproximativ 30% din totalul suprafeței județului. În etajul montan pădurile sunt formate din rășinoase (brad, în special) amestecate fag, anin alb și negru. Etajul de deal și podiș este ocupat de păduri de gorun, amestec de fag și gorun, carpen, tei, frasin. Vegetația intrazonală este reprezentată prin păduri de luncă, fânețe de luncă, stuf, papură. Întregul covor vegetal spontan este deosebit de util, atât pentru hrana animalelor, cât și ca plante melifere și medicinale. Fauna cuprinde printre altele ursul brun, cerbul carpatin, căprioara, mistrețul, iepurele, fazanul, iar în apele curgătoare și lacustre păstrăvul, crapul.
Flora și fauna caracteristice podișului Transilvaniei sunt ocrotite în numeroase rezervații, între care aminitim:
 pădurea seculară de stejari de pe terenurile mlăștinose de la Mociar;
 Bujorul Românesc din Valea Botei Mari de la Zau de Câmpie,
 Poiana de Narcise de lângă Gurghiu Parcul dendrologic din Gurghiu.
Resursele naturale ale solului și subsolului sunt: gaz metan, păduri întinse de foioase și conifere (216.170 hectare - aproximativ o treime din suprafața județului) zăcăminte de sare, roci pentru construcții, ape minerale.







Populația și principalele așezări
Județul Mureș are o populație de 579.862 locuitori (18 martie 2002, la ultimul recensamant). Principalele municipii și orașe sunt
 municipii (4) - Târgu Mureș (municipiu reședință de județ) 149.577 locuitori
o Reghin 36.023 locuitori
o Sighișoara 32.287 locuitori
o Târnăveni 26.537 locuitori,
 orașe (7) - Luduș 17.407 locuitori
o Sovata 11.568 locuitori
o Iernut 9.440 locuitori
o Sîngeorgiu de Pădure 7.899 locuitori
o Sarmasu 7.488 locuitori
o Ungheni 6.551 locuitori
o Miercurea Nirajului 5.832 locuitori
Mediul rural este organizat în 89 de comune, constituite din 486 de sate.

Reședința județului este municipiul Târgu Mureș, așezat pe malul râului Mureș, important centru economic și cultural, care a evoluat în timp de la un târg de produse agro alimentare și semifabricate la un puternic centru industrial, în prezent. De asemenea, cultura și arta, învățământul și sănătatea sunt bine reprezentate prin instituții apreciate, care își aduc aportul la instruirea și protejarea sănătății locuitorilor stabili ai urbei.

Sighișoara este al doilea oraș ca importanță social economică, așezat în sudul județului Mureș, pe cursul râului Târnava Mare. Este așezarea cu cea mai pronunțată patină istorică din arealul mureșan. Sighișoara, "Perla Transilvaniei" considerată și astăzi a fi cea mai frumoasă cetate locuită din Europa, a fost întemeiată după tradiția din 1191, dar menționată documentar abia în 1280, sub numele de "Castrum sex". În evul mediu, cetatea săsească Sighișoara (Schäßburg) s-a impus ca una din cele mai puternice cetăți din această parte a Europei și era unul din centrele urbane cele mai prestigioase din Transilvania, având o mare importanță economică, comercială, culturală și politică. Astăzi, vechea cetate este un punct de atracție pentru turiștii din întreaga lume, fiind singura cetate medievală locuită în întregime din Europa.

În amonte de Târgu Mureș, la confluența Mureșului cu Gurghiul, cea mai importantă localitate este municipiul Reghin. Ridicat pe ruinele unei cetăți dacice, având o viață medievală cu amprentă săsească, Reghinul este astăzi un centru economic și cultural deosebit.
Economia județului Mureș este caracterizată în momentul actual de procesul de tranziție de la sistemul centralizat la economia de piață având la bază o puternică descentralizare și promovarea liberei inițiative. Potențialul de dezvoltare a județului este determinat în primul rând de așezarea geografică centrală, cu condiții naturale variate și prielnice unei ample dezvoltări economice
Principalele ramuri economice și ponderea lor în economia județului se prezintă astfel:
 industrie: 41%
 agricultură, silvicultură și exploatări forestiere: 22%
 servicii: 37%
La data de 31 decembrie 2003 în evidențele Oficiului Registrului Comerțului Mureș de pe langa Tribunalul Mureș figurează 27.854 agenți economici (locul 14 pe tara din 41 de judete) din care: 17.984 societăți comerciale, 29 regii autonome, 154 organizații cooperatiste, 9.687 persoane fizice și asociații familiale.
In județul Mureș sunt inregistrate 1.611 societăți comerciale cu investiție străină de capital (locul 9 pe tara ca numar de societati comerciale cu investitie straina si locul 14 dupa valoarea capitalului investit).

Industrie
Județul Mureș se înscrie cu o importantă pondere în producția industrială națională (în ansamblu locul 8 pe țară (din 41 de judete).
Industria se caracterizează printr-o varietate mare a ramurilor producătoare, cu specializări de importanță națională.

Principalele ramuri industriale sunt
 industria extractivă a gazului metan,
 industria de exploatare și prelucrare a lemnului,
 producția de mobilier și instrumente muzicale,
 industria chimică și producția de medicamente,
 prelucrarea cauciucului și maselor plastice,
 industria alimentară,
 industria textilă și a încălțămintei, confecții din textile, piele și blană,
 industria altor produse din minerale nemetalice (geamuri, sticlărie, cărămizi, țigle, var, prefabricate pentru construcții, alte materiale de construcții, sticlă decorativă, porțelan, faianță), metalurgie,
 industria de mașini, echipamente, aparate electrice.




INDICII PRODUCȚIEI INDUSTRIALE
serie brută
%
luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I.-30.IX.2005
față de
1.I.-30.IX.20041)
2004 2005
sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.1)
Total județ 118,8 102,1 110,5 103,1 114,3 102,5 106,0 107,9 104,7 115,6 102,4 124,2 113,5 109,8
Industrie extractivă 86,8 99,5 80,7 101,2 - - - - - - - - - -
Industrie prelucrătoare 121,7 101,9 111,8 102,7 119,7 106,6 109,4 109,8 109,6 122,3 107,6 137,5 120,5 115,3
Energie electrică și termică, gaze și apă 110,0 103,6 105,6 105,4 92,4 95,0 99,5 98,4 89,7 93,9 84,9 80,2 91,3 92,0


1) Date provizorii
Nota: Indicii producției industriale (IPI) caracterizează evoluția producției industriale totale la nivel de județ, în timp ce IPI calculat la nivel național caracterizează evoluția valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială. Aceștia au fost calculați la nivelul fiecărui județ pe baza datelor din "Cercetarea statistică privind producția fizică industrială" (IND) în anul 2004 și din "Indicatori pe termen scurt în industrie" (INDTS) în anul 2005.




PRODUCȚIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE

U.M. 2004 2005
sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.
Carne de porcine tăiată în abatoare tone 158 151 139 182 92 131 175 140 157 165 149 154 147
Lapte de consum hl 14527 17231 17890 17944 24293 19427 17882 18266 17960 15784 15121 14585 15902
Incălțăminte mii perechi 168 152 151 92 154 180 156 186 145 133 181 176 165
Cherestea mc 3123 1765 2075 937 1627 1522 1524 1836 1741 1770 2022 1955 2078
Carbid tone 4101 5005 5017 3530 2473 3726 4525 4735 4145 - - - 2511
Amoniac de sinteză tone 51104 56590 53335 49578 49783 35490 40738 39872 51664 48150 55257 46913 49704
Ingrășăminte chimice tone 100% S.A. 47606 51195 46649 44015 48279 27062 47482 39752 39533 34185 44969 44025 44550
Geamuri mii mp 818 746 796 826 667 306 472 465 409 437 323 105 313
Materiale de zidărie (inclusiv blocuri din piatră) mii buc. 3149 3213 2924 1779 1061 1455 2884 3583 3807 3937 4205 4382 4026
Var tone 5700 6600 6850 4200 4600 4900 5600 5900 5050 1050 750 460 3300
Notă: Sunt prezentate principalele produse industriale ale județului.




INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE PE TOTAL (PIAȚA INTERNĂ ȘI PIAȚA EXTERNĂ)
%
luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I.-30.IX.2005
față de
1.I.-30.IX.2004 2)
2004 2005
sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. 1) sep.2)
Total județ 102,7 95,5 102,2 83,6 102,8 98,0 95,3 92,3 95,0 88,8 82,2 96,5 98,6 94,8

1) Date rectificate
2) Date provizorii
Notă: Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza eșantionului de agenți economici, eșantion ce are reprezentativitate numai la nivel național. Datele la nivel județean nu au fost extinse.



Județul Mureș este renumit prin unitățile producătoare de mobilă (mobilier sculptat la Târgu Mureș), unitățile producătoare de geamuri, sticlă și ceramică fină (la Târnăveni, Târgu Mureș și Sighișoara), textile și confecții(la Târgu Mureș și Sighișoara), de pielărie (la Târgu Mureș și Reghin).
De asemenea, este singurul producător de carbid și instrumente muzicale din țară (la Târnăveni și respectiv la Reghin).

Sectorul construcțiilor este caracterizat printr-un înalt grad de privatizare și crește constant în importanță. În afară de construcțiile de clădiri civile și industriale acest sector este specializat in construcții și modernizări de drumuri și șosele, construcții de poduri, diguri, amenajări hidrotehnice, lucrări de construcții în domeniul transportului și distribuției energiei electrice.

Agricultura
Agricultura este a doua ramură în economia județului și are o tradiție îndelungată. Suprafața agricolă a județului Mureș este de 409.789 hectare și reprezintă 61% din suprafața totală a județului.
Structura terenurilor agricole pe categorii de folosință se prezintă după cum urmează:

(216.170 hectare sunt acoperite cu păduri de foioase și conifere)
Producția agricolă se repartizează relativ echilibrat pe cele două componente, cultura vegetală și creșterea animalelor.
Principalele culturi sunt: plante tehnice (sfecla de zahar, in si cînepa, tutun, hamei), cereale (orz, orzoaică, grîu, porumb, secara, etc.), legume, fructe, vița de vie. Zootehnia este prezentă prin crescătoriile de porcine, bovine, ovine și păsări.
Județul Mureș se situează pe primele locuri pe țară, în ceea ce privește producția totală de zahăr și cea medie de sfeclă de zahăr, orz și orzoaică, cartofi, dar și în ceea ce privește efectivele de animale (ovine și porcine), respectiv, producția produselor animaliere (lapte de consum, brânzeturi, unt
Județul Mureș se afirmă cu un potențial turistic ridicat, întrucât pe întreg teritoriul sunt concentrate obiective turistice variate și de mare valoare, între care se evidențiază:

Municipiul Târgu Mureș cu Cetatea Medievală, Palatul Culturii, Biblioteca Teleki, Complexul de agrement și sport "Week-End" de pe malul râului Mureș (pe o suprafața de 25 hectare, din care 5 hectare oglinda de apă, cu amenajări moderne, ștranduri, terenuri de sport și case de agrement) grădina zoologică (a doua ca mărime din țară).


Cetatea medievală Sighișoara a fost construită în secolul XIV de coloniștii germani. Este singura cetate medievală locuită în întregime din Europa și este vizitată de numeroși turiști din întreaga lume. Numeroasele monumente de o mare valoare istorică și artistică, zidurile și turnurile de apărare ale cetății, cele peste 100 de case vechi, Biserica din Deal, scara acoperită, Biserica Mănăstirii Dominicane, Casa Venețiană, Casa cu cerbi, Casa Vlad Dracul, Turnul cu ceas fac din centrul istoric al Sighișoarei una dintre cele mai mari valori culturale și istorice din estul Europei.


Stațiunea balneoclimaterică Sovata este situată la 60 de km de Târgu Mureș, la poalele Munților Gurghiu și oferă factori curativi de mare eficiență într-un număr mare de afecțiuni. Punctul de atracție al stațiunii este lacul heliotermic Ursu cu apă sărată, unul dintre puținele de acest fel din Europa.


Sectorul montan al Văii Mureșului - defileul Mureșului pe teritoriul județului Mureș, între Localitățile Ciobotani și Deda, pe o lungime de 38 de km, este cea mai mare vale de străpungere din lanțul munților vulcanici din România. Mărginită la dreapta de masivul Călimani și la stânga de Munții Gurghiu, Valea Mureșului colectează numeroși afluenți, dintre care mai importanți sunt: Bistra, Răstolița, Ilva, Sălard, Meștera. De-a lungul Mureșului, în defileu, pe versanți se zăresc stânci abrupte cu aspect de turnuri construite din aglomerate vulcanice, iar în porțiunile mai largi ale văii situându-se așezări umane: Ciobotani, Stânceni, Meștera, Neagra, Lunca Bradului, Androneasa, Răstolița, Gălăoaia, Bistra Mureșului, Pietriș. Zona oferă posibilități reale pentru odihnă, drumeții și practicarea unor sporturi de iarnă. Potențialul acestei zone poate fi valorificat prin dezvoltarea agroturismului.

Un rol important în turismul mureșan revine stațiunilor locale Sângeorgiu de Mureș, Ideciul de Jos, Jabenița, Solovăstru cu ape sărate, nămoluri, ape iodurate și clorurate.

Activitatea turistică este susținută de existența unei infrastructuri dezvoltate cu unitati de cazare corespunzatoare in special in centrele urbane. Zona montană, respectiv Defileul Mureșului Deda - Răstolița, Lunca Bradului, Stânceni, Munții Călimani și Gurghiu, Lăpușna se confruntă cu lipsa infrastructurii necesare - in acest domeniu existand un mare potential pentru dezvoltarea turismului montan si a agroturismului



SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE TURISTICĂ,
PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
număr
Tipuri de structuri de primire turistică 2004 2005
sep. oct. Nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.
Total județ 12550 13087 11212 7983 9437 9162 11117 13270 18577 20915 27556 25994 19905
din care:
Hoteluri 10587 10308 8131 5793 6961 6239 7788 9518 14205 14558 16631 16434 13873
Moteluri 471 718 818 689 1034 1126 1156 1144 1078 1286 1526 2151 1663
Vile turistice 135 127 112 168 107 139 140 82 92 239 900 1398 539
Cabane turistice - - 60 60 30 - - - - - - 30 30
Pensiuni turistice urbane 1140 1505 1458 999 814 941 1125 1210 1495 1968 2255 2046 1530
Pensiuni turistice rurale 137 70 34 67 80 104 195 313 417 461 587 590 448


ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
număr
Tipuri de structuri de primire turistică 2004 2005
sep. oct. Nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.
Total județ 38367 37181 32531 18401 22946 29189 34677 33705 42544 49356 71297 72602 47049
din care:
Hoteluri 32458 28509 24426 13329 17876 22154 26436 24825 31406 37141 45084 47502 34679
Moteluri 924 953 941 872 1276 1327 1385 1357 1619 1955 2291 2937 2207
Vile turistice 365 727 490 1008 148 310 400 242 240 927 3138 4617 1426
Cabane turistice - - 90 120 60 - - - - - - 60 60
Pensiuni turistice urbane 2032 2625 2115 1568 1329 1440 1928 2072 2681 3112 4188 4034 2864
Pensiuni turistice rurale 188 181 36 79 83 116 206 396 1109 1405 1593 1355 1498


INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE
%
2004 2005
sep. oct. Nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.
Total județ 41,8 32,5 29,1 15,9 20,2 29,1 30,5 28,9 35,6 34,8 45,8 43,0 32,6



Resurse naturale: principala resursă naturală a județului o constituie gazul metan. 62,5% din totalul producției naționale este extrasa pe teritoriul județului Mureș. Altă resursă importantă o constituie pădurile întinse de foioase și conifere care ocupă 2.161,7 km2, aproximativ 30% din suprafața județului. Resurse importante sunt constituite și din zăcămintele de sare, rocile pentru materiale de construcție și izvoarele minerale și clorosodice.

Din totalul drumurilor publice de 1845 km, 357 km reprezinta drumurile de interes national si 1488 km drumurile de importanță județeana si comunală. Județul Mureș este traversat de drumul european E 60 ( București - Ploiești - Brașov - Sighișoara - Târgu Mureș -Cluj Napoca - Oradea - Budapesta - Viena).

Județul Mureș dispune de o rețea de căi ferate totalizând 328 km, din care 87 km linii electrificate. Magistrala de importanță europeană București - Sighișoara - Războieni - Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihorului leagă județul de marile capitale ale Europei. Densitatea este de 70 km / 1000 kmp de teritoriu, ocupând locul 5 pe țară.

Municipiul Târgu-Mureș dispune de un aeroport internațional situat la Recea, la 12 km de reședința județului pe drumul european E60 ce leagă Târgu-Mureș de Cluj-Napoca. Amplasat într-o poziție strategică în centrul țării aeroportul este poarta de acces spre inima Transilvaniei. În prezent deservește un areal geografic de 24.000 kmp, cu o populație aproximativă de 1,5 milioane de locuitori, cuprinzând 4 județe: Mureș, Bistrița, Harghita, Covasna.

Finalizarea proiectului de construcție a PARCULUI INDUSTRIAL în zona aeroportului are efecte benefice asupra dezvoltării economice a județului prin intensificarea traficului aerian și absorbția forței de muncă disponibilizată în zonă. Proiectul a fost inițiat de Consiliul Judetean Mureș și a beneficiat de o finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană prin Programul PHARE, fiind cofinantat și de Guvernul României.
Capacitatea centralelor telefonice este constituita in cea mai mare parte din linii în rețea automată.În județul Mureș este introdusă rețeaua de telefonie mobilă în sistem GSM.
Pe teritoriul județului se recepționează programele 1 și 2 ale Televiziunii Române precum și programele televiziunilor particulare ANTENA 1 și PRO TV care au înființat și posturi locale. În ultima perioadă s-a dezvoltat rețeaua de televiziune prin cablu care funcționează în orașele mari și permite recepționarea a numeroase alte posturi de televiziune din România și din străinătate.
În Târgu Mureș, funcționează un post public de radio, pe unde medii, cu emisiuni în limba română, maghiară și germană, căruia i se adaugă și numeroase alte posturi private pe unde ultrascurte.
Informațiile scrise se difuzează prin cel puțin 5 ziare locale, alte reviste și publicații locale.
Economia județului este susținută de prezența societăților bancare și de asigurări cu capital de stat sau privat. Majoritatea băncilor au sucursale și filiale atât în municipiul de reședință cât și în orașele principale. Dintre cele mai importante enumerăm: Banca Națională a României, Banca Comercială Româna, Banca Română de Dezvoltare - Groupe Société Générale, Banca Agricolă - Raiffeisen Bank, Banca Ion Țiriac, Bancpost, Banca Transilvania, Banca Comercială Carpatica, ABN Amro Bank, Unicredit, Banca Românească etc. Banca de Credit și Dezvoltare, Romexterra are sediul central la Tg.Mureș.
Datorită resurselor sale, județul Mureș ocupă primul loc pe țară după lungimea conductelor de distribuție a gazelor și locul al doilea după cantitatea de gaze distribuite. Lungimea conductelor din rețelele de gaze naturale este de 2.896,2 km.
Transportul urban de călători se asigură numai cu ajutorul autobuzelor.
Municipiul Târgu Mureș este un centru universitar, medical si cultural (teatre, filarmonică) cu tradiție și dispune de un sistem de educație solid și flexibil, gata să se adapteze la cerințele pieței forței de muncă.
Rețeaua școlară cuprinde 420 de grădinițe, 455 școli generale, 35 de licee, 25 școli profesionale, 17 școli postliceale. În județ funcționează 5 instituții de învățământ superior cu 14 facultăți cu peste 6200 de studenți.
EDUCATIE
ÎNVĂȚĂMÂNT DE TOATE GRADELE
( zi, seral și fără frecvență )

1998/1999 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004
ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE TOATE GRADELE
Număr unități 956 902 899 899 892 896
Populația școlară 115957 113722 115158 115607 114346 114060
Copii în grădinițe 20382 19674 20038 20213 20671 20488
Elevi - total 89286 87313 86742 85929 84043 82556
- Învățământ de zi 86008 84641 83721 82681 81855 80751
- Învățământ seral 3259 2515 3021 3248 2188 1805
- Învățământ fără frecvență 19 157 - - - -
Studenți - total 6289 6735 8378 9465 9632 11016
- Învățământ de zi 5843 6168 6763 7362 7468 8893
- Învățământ seral - - 41 50 53 24
- Învățământ fără frecvență 446 522 741 2053 2111 2099
- Învățământ deschis la distanță - 45 833 - - -
Personal didactic 8595 8788 8573 8646 8468 8531
ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
Grădinițe 420 421 422 421 421 425
Copii înscriși 20382 19674 20038 20213 20671 20488
Personal didactic 1344 1325 1260 1278 1283 1255
ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ȘI GIMNAZIAL
Școli 455 439 433 434 428 424
Elevi înscriși 63631 62992 61737 59762 57197 55705
Personal didactic 5100 5213 4933 5055 4804 4861
ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL
Licee 35 36 36 37 36 39
Elevi înscriși 17136 16460 16584 17482 17871 17998
Personal didactic 1401 1594 1578 1625 1596 1700
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI COMPLEMENTAR SAU DE UCENICI
Școli 26 3 3 2 2 2
Elevi înscriși 5485 5040 5121 5490 5928 6253
Personal didactic 182 91 91 69 74 60
ÎNVĂȚĂMÂNT POSTLICEAL DE SPECIALITATE ȘI TEHNIC DE MAIȘTRI
Școli 17 - 2 2 2 3
Elevi înscriși 3034 2821 3300 3195 3047 2600
Personal didactic 31 - 111 67 87 56
ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR
Institute 3 3 3 3 3 3
Facultăți 14 13 14 16 17 19
Studenți înscriși 6289 6735 8378 9465 9632 11016
Personal didactic 537 565 600 552 624 599
REVIN LA 1000 LOCUITORI
Elevi total 149 145 144 143 143 141


Biblioteca județeană, fondată în 1913, dispune de un important fond de carte, care ajunge la circa 800.000 volume. Există și numeroase alte biblioteci publice, școlare și ale instituțiilor de învățământ superior.
Județul Mureș se numără printre județele cu cel mai ridicat nivel de instruire, gradul de alfabetizare al populației adulte fiind de 98%.





Investiții in județul Mureș
Motive pentru a investi in România, județul Mureș
Guvernul Romaniei si-a fixat ca obiectiv important, sa creasca substantial volumul de investitii straine in România, prin asigurarea unui climat investitional care sa atraga investitorii straini.

Avantajele comparative majore ale Romaniei privite din punctul de vedere al investitorului strain potential sunt urmatoarele:
 o piata mare de desfacere (aproape de 23 milioane consumatori), a doua ca marime in Europa Centrala;
 o asezare excelenta la intersectia rutelor comerciale traditionale, permitand accesul la peste 200 millione de consumatori pe o raza de 1000 kilometri.
 România este de asemenea traversata de trei coridoare europene majore de transport: Berlin - Praga - Budapesta - Arad - Bucuresti - Constanta - Istanbul / Salonic (coridorul 4) pentru transport auto si pe calea ferata;
- Constanta - Basarabi - Dunare - Main - Rin (coridorul 7), pentru transport fluvial, Helsinki - Moscova / Kiev - Odessa - Bucuresti / Constanta - Alexandroupolis (coridorul 9 - proiect) pentru transport auto si pe calea ferata.
 este proiectata constructia a 13 autostrazi cu lungimea totala de 3.000 km precum si a 1.200 km de cale ferata, a unor poduri noi peste Dunare si Prut si a 4 aeroporturi.
 ideal asezata pentru a oferi preturi competitive produselor aflate in tranzit intre Marea Caspica, Marea Neagra si vestul Europei.
 facilitati deosebite de navigatie pe Marea Neagra si pe Dunare (Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra iar terminarea canalului Rin-Main-Dunare ofera posibilitate de transport fluvial fara intrerupere de la Marea Negra pana la Marea Nordului);
 dotarile din porturile romanesti permit efectuarea de reparatii si constructii de nave de orice tip si capacitate;
 facilitati specifice oferite de zonele libere situate la Marea Neagra, de-a lungul Dunarii si la granita de vest a tarii;
 aeroporturi internationale in Bucuresti si orasele importante; liniile aeriene romane leaga România cu peste 50 de orase mari de pe 4 contineste;
 o retea nationala de telecomunicatii bazata pe fibre optice si echipamente digitale de mare capacitate, integrata in retelele europene de fibre optice si via satelit;
 retele mobile de telecomunicatii in sistem GSM si NMT/LEMS;
 o infrastructura industriala dezvolatata care include industria de prelucrare a petrolului si gazelor si petrochimia;
 forta de munca de inalta calificare la costuri relativ reduse, bine pregatita in majoritatea domeniilor tehnologice industriale;
 o gama larga de resurse naturale, inclusiv terenuri agricole fertile, petrol, gaze si un potential turistic ridicat;
 prezenta filialelor si a reprezentantelor mai multor banci internationale renumite: City Bank, ABN-AMRO, ING Bank, Chemical Bank, Creditanstalt, Société Générale, Raiffeisen Bank etc;
 relatii diplomatice cu peste 176 tari;
 tara candidata pentru aderarea la Uniunea Europeana, compatibilitate cu “acquis comunitar”
 tara membra a ONU si a altor numeroase organizatii internationale importante (membru asociat in UE, CEFTA etc).
 o legislatie liberala a investitiilor, bazata pe accesul liber la piata si la diferitele sectoare economice; transparenta si lipsa discriminarilor pentru acordarea de facilitati pentru investitii.

Atat investitorii straini cat si cei romani beneficiaza de aceleasi drepturi si obligatii:
 posibilitatea de a investi in orice domeniu de activitate si in oricare dintre formele prevazute de lege;
 tratament egal aplicat investitorilor romani, straini, rezidenti sau non-rezidenti;
 nu se impune nici un fel de limitare a participarii straine, un investitor strain poate deschide o companie in România in care sa detina 100% din capital;
 exista garantii impotriva nationalizarii, exproprierii sau a altor masuri cu efect similar, cu exceptia cazurilor in care astfel de masuri sunt luate pentru o cauza de interes public, dar in acest caz se platesc despagubiri adecvate stabilite corespunzator inainte de luarea unei astfel de masuri;
In plus fata de investitorii romani (persoane fizice si juridice romane), investitorii non - residenti beneficiaza de dreptul de a transfera in strainatate, fara nici un fel de restrictie, dupa plata taxelor si impozitelor legale, a urmatoarelor venituri in valuta liber convertibila:
 dividendele sau profitul obtinul de la o societate comerciala, sau sucursala a acesteia, in cazul in care ei sunt actionari sau asociati ai acesteia;
 veniturile obtinute din vanzarea actiunilor sau partilor sociale;
 sumele obtinute din lichidarea societatilor comerciale;
 sumele obtinute cu titlu de compensare rezultate din expropriere sau aplicarea unor masuri cu efect similar;
 alte venituri rezultate din diferite forme de implementare a investitiei.
Investitorul are de asemena dreptul de a alege instantele competente judecatoresti sau de arbitraj, pentru solutionarea eventualelor litigii.






MOTIVE PENTRU A INVESTI ÎN JUDEȚUL MUREȘ


Asezare favorabila in partea central-nordica a Romaniei si o infrastructura dezvoltata
 conectare la coridoarele europene de transport prin drumul european E60 (Bucuresti - Brasov - Târgu Mureș -Cluj Napoca - Budapesta - Viena) precum si situarea pe traseul autostrazii aflata in stadiu de executie;
 o retea buna de cai ferate; Ruta europeana Razboieni-Cluj Oradea Episcopia Bihorului lega județul de marile capitale europene;
 aeroport international care deserveste o suprafața de 24.000 km patrati si aproximativ 1,5 milioane de locuitori din judetele Mureș, Bistrita Nasaud, Harghita, Covasna;
 o buna conectare la reteaua nationala de telecomunicatii cu fibre optice si echipamente digitale precum si la retelele mobile de telecomunicatii, televiziune prin cablu, inclusiv pentru transmisiile prin satelit;
 prezenta sucursalelor si filialelor celor mai mari banci care opereaza in România;
 o gama variata de resurse naturale care include: terenuri agricole fertile, gaze naturale (62,5% din productia nationala se extrage din județul Mureș), paduri intinse de foioase si conifere (210,000 hectare care acopera aproximativ 30% din suprafața județului), sare, izvoare de ape minerale, roci pentru constructii;

Infrastructura industriala dezvoltata cu urmatoarele ramuri principale:
 forajul si extractia gazelor naturale;
 exploatarea si prelucrarea lemnului; productia de mobila si instrumente muzicale;
 industria chimica (ingrasaminte, cauciuc, materiale plastice, carbid, medicamente);
 industria de textile tesute si industria de confectii;
 industria de prelucrare a pielii, incaltaminte si alte produse din piele;
 industria limentara;
 alte produse din minerale nemetalice (sticla, caramizi, tigle, var, prefabricate, sticlarie ornamentala, articole din portelan si ceramica);
 prelucrarea metalelor, constructii de masini si articole electrice;
Județul Mureș este singurul producator de carbid si viori din tara, fiind de asemenea recunoscut pentru fabricile sale de mobila, precum si pentru unitatile producatoare de: articole decorative din portelan si ceramica, sticlarie, tesaturi confectii, articole din piele si bere.
Centrul Roman de Politici Economice, in cadrul unui studiu din Proiectul de Dezvoltare a Clusterelor Industriale (INCLUD), finantat de Uniunea Europeana, a identificat județul Mureș, ca fiind județul cu cea mai mare concentrare de unitati din industria de mobila si prelucrare a lemnului.

Forta de munca inalt calificata in domeniile industriale mentionate si la costuri relativ scazute
 Județul Mureș este printre judetele cu cel mai inalt nivel de educatie, cu un procent de 98 % pentru populatia scolarizata;
 exista bune oportunitati de a gasi forta de munca inalt calificata in toate domeniile industriale si de servicii mentionate, in special in domeniile in care s-au facut disponibilizari datorate reducerii activitatii, cum ar fi industria constructoare de masini sau electrotehnica.
CÂȘTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT
lei (RON)/persoană
2005
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie
Total județ 835 761 799 872 818 839 824 814 846
din care:
Agricultură, vânătoare și servicii anexe 549 507 531 531 529 518 542 504 491
Industrie și construcții 772 754 817 864 822 872 835 850 881
Servicii 926 799 813 927 852 847 849 816 857




CÂȘTIGUL SALARIAL MEDIU NET
lei (RON)/persoană
2005
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie
Total județ 649 597 625 679 639 657 643 634 658
din care:
Agricultură, vânătoare și servicii anexe 447 411 432 431 429 421 440 411 399
Industrie și construcții 611 602 651 683 650 691 660 668 690
Servicii 705 612 621 706 655 653 650 625 658




NUMĂRUL ȘOMERILOR ÎNREGISTRAȚI - la sfârșitul perioadei
persoane
2004 2005
sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.
Total județ 9728 10134 10505 10736 10980 11140 12534 10177 10103 10246 10050 9882 8802
din care:
Bărbați 5388 5620 5767 5943 6166 6418 7281 6059 5997 6014 5723 5437 4718
Femei 4340 4514 4738 4793 4814 4722 5253 4118 4106 4232 4327 4445 4084
Sursa de date: Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă.





RATA ȘOMAJULUI ÎNREGISTRAT - la sfârșitul perioadei
%
2004 2005
sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.
Total județ 3,7 3,9 4,0 4,1 4,2 4,3 4,8 3,9 3,9 3,9 3,9 3,8 3,4
din care:
Bărbați 3,8 4,0 4,1 4,2 4,4 4,6 5,2 4,3 4,3 4,3 4,1 3,9 3,3
Femei 3,6 3,8 4,0 4,0 4,0 3,9 4,4 3,4 3,4 3,5 3,6 3,7 3,4
Sursa de date: Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă

Un potential turistic semnificativ
 hoteluri elegante si pensiuni cu sali pentru conferinte si intalniri de afaceri in Târgu Mureș si orasele importante;
 atractii turistice variate de mare valoare: Târgu Mureș cu Cetatea Medievala, Palatul Culturii, Biblioteca Teleki, zona de agrement si sport”Week-End” de pe malul raului Mureș, Sighișoara cu Cetatea Medievala, una dintre putinele complet locuite din Europa, statiunea balneara Sovata cu factori curativi pentru mai multe boli. Punctul de atractie al statiunii este lacul helio-termal Ursu, unul dintre putinele de acest fel din Europa.
 varietatea peisajului din zona montana a județului ofera posibilitati deosebite de odihna, drumetii alpinism si sporturi de iarna. Potentialul regiunii poate fi valorificat prin dezvoltarea turismului rural.


PARCURI INDUSTRIALE
Legea nr.490/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale prevede facilitati importante pentru anumite tipuri de investitii.
Potrivit legislatiei in vigoare parcul industrial reprezinta o zona delimitata in care se desfasoara activitati economice, de cercetare stiintifica, de productie industriala si servicii, de valorificare a cercetarii stiintifice si/sau de dezvoltare tehnologica, intr-un regim de facilitati specifice, in vederea valorificarii potentialului uman si material al zonei.
Parcul industrial se bazeaza pe asocierea in participatiune dintre autoritatile administratiei publice centrale si locale, agentii economici, institutele de cercetare – dezvoltare si/sau parteneri interesati.
Incepand cu iunie 2004, Ministerul Administratiei si Internelor este organul de specialitate al administratiei publice centrale care, acorda titlul de parc industrial la cererea solicitantului pe o perioada de mimimum 15 ani.
Titlul de parc industrial poate fi obtinut de asociere, persoana juridica romana si administrat de o societate comerciala denumita societate administrator.
www.industrial-park.ro

Conditii de Indeplinit

Terenul aferent parcului industrial impreuna cu cladirile si infrastructura privind utilitatile existente la momentul constituirii trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- terenul sa aiba acces la un drum national sau european si sa fie racordat la infrastructura utilitatilor publice;
- terenul sa aiba o suprafata de cel putin 10 ha;
- terenul sa fie in proprietatea sau folosinta, pe cel putin 30 ani, a asocierii care solicita titlul de parc industrial;
- sa fie liber de orice sarcina;
- sa nu faca obiectul unor litigii in curs de solutionare la instantele judecatoresti cu privire la situatia juridica;
- sa indeplineasca conditiile tehnice privind protectia mediului.



Facilitam contacul cu firma Acustica Eco-Logic care ofera masuratori si documentatii de mediu, solutii pentru reducerea noxeleor, proiecte de ecologizare.
Mai multe informatii: www.akusztika.com